Acţiunile şi obligaţiunile Greciei au scăzut puternic marţi, din cauza neînţelegerilor dintre liderii eleni şi miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană referitoare la intenţia autorităţilor de la Atena de a încheia programul de salvare financiară. Randamentul obligaţiunilor elene pe termen de 10 ani a urcat peste nivelul de 7% pentru prima oară după luna martie, în timp ce indicele bursier ASE a coborât cu până la 6,2%, la cel mai redus nivel după 9 septembrie 2013, transmite Bloomberg.

Ţările membre Fondului Monetar Internaţional au făcut sâmbătă, în cadrul conferinţei anuale a FMI şi Băncii Mondiale, un apel la acţiune pentru a grăbi revenirea economică mondială şi au cerut guvernelor să nu blocheze creşterea prin scăderea bugetelor, în condiţiile ameninţării unei noi crize, scrie Reuters. Apelul către prioritizarea creşterii venit din partea FMI vine în condiţiile în care economia Japoniei se află în dificultate, zona euro riscă o nouă recesiune, şi chiar expansiunea Chinei a încetinit.

Grecia estimează că economia naţională va ieşi din recesiune anul viitor, mizând pe o creştere a produsului intern brut (PIB) cu 2,9%, potrivit proiectului bugetului de stat prezentat luni. Totodată, Christos Staïkouras, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a afirmat că economia Greciei ar putea avansa chiar din acest an, cu 0,6%, după şase ani de recesiune care au determinat o reducere cu 25% a PIB-ului naţional. Proiectul de buget prevede un excedent bugetar primar de 2,9% din PIB, adică 5,4 miliarde de euro.

Ministerul grec de Finanţe a raportat venituri din taxe în scădere cu 1,28 miliarde de euro la finele lunii iulie, iar numărul total de rău-platnici la bugetul de stat a crescut la peste 2,4 milioane de persoane, informează Kathimerini.

Aproape jumătate dintre economiile din zona euro nu au înregistrat creştere economică în al doilea trimestru al acestui an, relevă datele unei recente analize a companiei internaţionale de consultanţă PwC, dată joi publicităţii. Pe de altă parte, câteva dintre statele de la periferia zonei euro au în prezent o creştere economică mai rapidă decât cea a motorului economic franco-german.

Miniștrii de finanțe ai țărilor G20 au anunțat duminică, în Australia, că au luat noi măsuri pentru a crește valoarea Produsului Intern Brut (PIB) cu 1,8 puncte procentuale până în 2018, înmulțind investițiile în infrastructuri, relatează AFP. «Analizele preliminare ale FMI și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) indică faptul că aceste măsuri ne vor crește PIB-ul cu 1,8 puncte procentuale», se precizează în declarația finală a reuniunii de două zile de la Cairns.

Statele Unite au înregistrat în trimestrul al doilea o creştere economică de 4,2%, cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea iniţială de 4%, după ce investiţiile companiilor în clădiri şi echipamente au fost revizuite în urcare, potrivit datelor Departamentului pentru Comerţ.

Încetinirea economiei chi­neze, a doua ca mărime din lume, scăderea preţurilor anumitor materii prime, printre care fierul şi petrolul, supraevaluarea pieţei americane de capital şi scăderea brutală a acţiunilor companiilor de tehnologie sunt câteva din cele zece semne despre care publicaţia britanică The Telegraph scrie că anunţă un dezastru financiar global. Frânarea economiei chineze sporeşte riscurile pentru investitorii din întreaga lume, întrucât China contribuie cu un sfert la creşterea economiei mondiale şi este cel mai mare cumpărător de materii prime din lume, cu care îşi alimentează bula masivă din sectorul construc­ţiilor.

În conformitate cu prevederile art. 103, alin. (1), p. 11) din CF, produsele de fabricaţie proprie ale cantinelor studenţeşti, şcolare şi ale cantinelor altor instituţii de învăţămînt, ale spitalelor şi instituţiilor preşcolare, ale cantinelor care aparţin altor instituţii şi organizaţii din sfera social-culturală finanţate, parţial sau în întregime, de la buget

În acest sens solicit să-mi comunicați, dacă sunt în drept persoanele care desfășoară activitatea de comerț, în baza patentei de întreprinzător, să practice comercializarea cu amănuntul a pieselor de schimb auto de mîina a doua, deoarece legea menționată nu prevede expres interzicerea sau permisiunea comercializării acestui tip de mărfuri în condițiile deținerii patentei de întreprinzător. Totodată, dacă nu este posibilă comercializarea acestui tip de mărfuri în baza patentei de întreprinzător, solicit să-mi explicați cum urmează a fi înțeles faptul, că doar careva bunuri sunt menționate prin legea sus-numită, ca interzise spre comercializare de către deținătorii de patentă.

Creditele pentru procurarea sau construcția unei locuințe, acordate de bănci persoanelor fizice, au atins la finele lunii iulie 2014 suma de circa 2,0 miliarde de lei. Astfel, creditele acordate în acest scop dețin 4,6% din soldul total al creditelor acordate de băncile locale. În ultimii ani se remarcă o ieftinire a creditelor pentru locuințe acordate în lei și o scumpire a celor în valută străină.

Producţia şi serviciile din zona euro au înregistrat în septembrie cel mai încet ritm de creştere din acest an, ceea ce ridică noi semne de întrebare asupra posibilităţii revenirii economiei din regiune în ultimul trimestru din acest an, informează Bloomberg. Indicatorul Purchasing Managers Index (PMI) pentru zona euro a coborât la 52,3 în septembrie faţă de 52,5 în luna august, potrivit unui sondaj realizat de firma de analiză Markit Economics. Această scădere depăşeşte aşteptările analiştilor de la Bloomberg, care au anticipat o stagnare a indicatorului la 52,5.

Cererea agenţilor economici de valută străină în Moldova, în iulie, a fost acoperită de oferta persoanelor fizice în proporție de 97,5% faţă de 111,3% din anul trecut.

Inflaţia anuală din zona euro a încetinit în luna august la 0,3%, minimul ultimilor aproape cinci ani, cu mult sub ţinta asumată de Banca Centrală Europeană (BCE). În iulie, preţurile de consum din zona euro au crescut cu 0,4%, potrivit datelor Eurostat prezentate vineri.

Guvernul de centru stânga al Suediei se află sub presiunea uriaşă a datoriilor acumulate de populaţie şi a preţurilor supraevaluate cu 20% ale proprietăţilor imobiliare, potrivit FMI, riscuri care umbresc perspectivele economiei, una dintre puţinele care mai performează în Europa.

Cu toate că trebuia să fie deja aprobat şi de Guvern, şi de Parlament, proiectul legii bugetului de stat nu a fost făcut public deocamdată, astfel că riscăm să începem noul an fără cea mai importantă lege – cea a bugetului. Totuşi, reperele proiectului se regăsesc în Cadrul Bugetar pe termen mediu 2015-2017, elaborat de ministerul Finanţelor. Şi dacă în perioada electorală autorităţile au sporit cheltuielile sociale, în cel mai recent raport de ţară Fondul Monetar Internaţional recomandă ca în următorul an să strângem cureaua, pentru a nu admite creşterea explozivă a deficitul bugetar, care ar putea ajunge până la 7,1% din PIB.

Exporturile au urcat în iulie cu 12,7% faţă de iunie şi cu 6,6% faţă de aceeaşi lună din 2013, la nivelul record de 4,8 miliarde euro, în timp ce creşterea importurilor a fost de 4,8% şi, respectiv, 10,6%, deficitul comercial situându-se la 520 milioane euro, în scădere cu 52,7 milioane euro. Conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, în lei, exporturile FOB au însumat în iulie 21,05 miliarde lei, în creştere cu 5,6% comparativ cu iunie şi cu 12,7% faţă de iulie anul trecut.

Aproape două treimi dintre proiectele mari din industria globală de petrol şi gaze continuă să depăşească bugetele planificate, iar 73% dintre ele nu au fost finalizate la termen, se arată într-un raport al Ernst & Young.

În pofida creşterii economice înregistrate în Republica Moldova, în ţară se reduc cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, relatează NOI.md. Constatarea a fost făcută de experţii de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupuşor şi Alexandru Fala, în numărul din septembrie a ediţiei Realitatea Economică. Experţii de la Expert-Grup accentuează faptul că situaţia economică din Republica Moldova rămîne instabilă, iar presiunea asupra creşterii economice în următoarele luni este inevitabilă.

După oamenii de afaceri din Germania a venit rândul populaţiei să înceapă să-şi piardă foarte rapid încrederea în economie, semn că principala putere economică a Europei este afectată de conflictele geopolitice, iar acest lucru va avea cu siguranţă repercusiuni şi asupra României, care-şi trimite cea mai mare parte din exporturi pe piaţa germană.