Antreprenorul Nicolae Marian este primul moldovean care dat dovadă de mult curaj atunci când a pornit o afacere cu reptile din cele mai veninoase. Deși de profesie este apicultor, omul de afaceri a decis să îmblânzească nu albinele, dar viperele cu corn din vara anului 2014. Timp de doi ani, Nicolae a fost plecat peste hotare unde a studiat totul despre reptile. Ulterior, acesta și-a găsit un partener în România alături de care a început să pună pe roate această afacere.

„Am ales să activez în agricultură. Nu am vrut să plec peste hotare, nici să activez într-un alt domeniu”, așa își începe povestea tânărul antreprenor de 33 de ani Ștefan Popa de la Cornești, Ungheni. După absolvirea Facultății de Economie de la București a decis să revină în țară și să preia afacerea de familie în domeniul producerii legumelor, dezvoltată pe parcursul a zeci de ani de tatăl său.

Reieșind din situația descrisă mai sus, are oare dreptul întreprinderea „А” să treacă T.V.A. în cont și să accepte facturile fiscale eliberate pe numele persoanei fizice la deduceri? Cu referire la dreptul trecerii în cont a T.V.A. aferente serviciilor procurate comunicăm că, în conformitate cu art. 102 alin. (1) și (6) din CF, subiecților impozabili li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate, dacă aceștia dispun de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată T.V.A. aferentă livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.

Deputații și instituțiile financiare au găsit o metodă prin care ar putea să ieftinească creditele pentru populație. Aceasta ține de atragerea a cât mai multe depozite la bănci prin majorarea Fondului de garantare a acestora. Astfel, în cazul în care o bancă va da faliment, despăgubirile pentru fiecare deponent vor fi de 15 mii de lei şi nu de 6 mii ca în prezent.

Președintele Grupului Băncii Mondiale Jim Yong Kim menționează într-un articol de opinie, că în ultimul sfert de secol au fost obținute progrese mari în lupta împotriva sărăciei. Numărul persoanelor, care trăiesc în sărăcie, s-a redus cu două treimi. Adică, în anul viitor, comparativ cu 1990, un miliard de oameni nu vor mai trăi în sărăcie extremă. Este un progres, dar, totuși, va fi mult prea dificil ca să fie ajutați să scape de sărăcie următorul miliard de oameni. În acest sens este mult de lucru.

Pe parcursul ultimilor cinci ani, suportul din partea Uniunii Europene doar prin granturi se ridică la aproape 500 de milioane de euro, a declarat viceministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iulian Groza în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă. Oficialul a precizat că, în mare că banii au fost direcționați pentru proiecte de infrastructură și susținerea reformelor.

Germania va spori asistența financiară și tehnică pentru Republica Moldova, informează NOI.md. Aceasta este una dintre prevederile Acordului interguvernamental privind cooperarea pentru dezvoltare, pe care Republica Moldova și Germania îl vor semna astăzi la Berlin, în cadrul vizitei oficiale în Germania a prim-ministrului Iurie Leancă și participării lui la un forum de afaceri moldo-german.

Germania va majora volumul asistenței tehnice și financiare pentru Republica Moldova, transmite NOI.md. Guvernul Republicii Moldova a aprobat ratificarea Acordului interguvernamental moldo-german în domeniul dezvoltării.

În condițiile actuale de aplicare obligatorie a Standardelor Naționale de Contabilitate, începînd cu 1 ianuarie 2015, problematica testului la depreciere şi a evaluării obține o semnificație fundamentală în cadrul etapei de tranziție la noile standarde. Testul de depreciere are o importanță crucială pentru calitatea situațiilor financiare, luînd în considerare domeniile strategice de raportare financiară, care se intersectează cu testarea anuală a imobilizărilor corporale sau altor active.

Guvernul ungar intenţionează să adopte un act legislativ prin care să introducă monopol de stat pentru vânzarea băuturilor alcoolice, la fel cum a făcut anul trecut cu produsele din tutun, comercializarea acestora devenind legală doar în tutun­geriile naţio­nale.

Marți, 29 iulie 2014, în sala de ședințe a IFS Ungheni a fost desfășurat un seminar cu agenții economici din teritoriu cu genericul ”Particularităţile aplicării taxelor locale în a.2014 în contextul modificărilor şi complectărilor operate în Codul fiscal; Hotărîrea Guvernului nr.10 din 19 ianuarie 2010. Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului”. La şedinţă au fost prezenţi și reprezentanţi ai mass-media, televiziunea ”Canal Regional” Ungheni.

În 2014, pentru implementarea Strategiei naționale pentru dezvoltare regională au fost repartizate mijloace financiare pentru desfăşurarea a 42 de proiecte de dezvoltare regională în 64 de localităţi, a căror valoare constituie 303,52 milioane de lei. Aceste proiecte au cuprins domenii precum apă şi canalizare, drumuri, eficienţă energetică, susţinerea şi dezvoltarea sectorului privat, mediu, turism etc., relatează NOI.md.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină reaminteşte că sistemul de asigurări medicale obligatorii existent în Republica Moldova este unul social, având la bază (ca şi în alte zeci de state europene) principiul solidarităţii, când cel bogat îl ajută pe cel sărac, cel sănătos pe cel bolnav, cel tânăr pe cel bătrân. Acest ajutor se realizează prin contribuţia personală obligatorie la fondul unic de asigurări, din care sunt acoperite serviciile medicale necesare celor în dificultate.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Germania a decis să mărească asistenţa tehnică şi financiară acordată Republicii Moldova. Un acord în acest sens urmează să fie semnat joi la Bălți, unde premierul Iurie Leancă şi ministrul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, Gerd Muller vor efectua o vizită. Deocamdată, nu a fost anunțată suma fondurilor care urmează a fi alocate.

În Monitorul Oficial din 21 iulie a fost publicată Hotărîrea nr. 613 din 21.07.2014, prin care Guvernul și-a angajat răspunderea politică asupra aprobării Nomenclaturii combinate a mărfurilor, ce va intra în vigoare din 2015.

Investiţiile în active materiale pe termen lung în Republica Moldova în anul 20131 Biroul Naţional de Statistică comunică datele precizate privind investiţiile în active materiale pe termen lung pentru anul 2013.

Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei a găzduit astăzi o delegaţie de reprezentanţi ai mediului de afaceri din Qatar. Aceştia s-au arătat interesaţi de oportunităţile investiţionale ale Republicii Moldova şi de mărfurile autohtone, apreciind calitatea lor, informează MOLDPRES cu referire la Serviciul de presă al CCI. Vladimir Didilica, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, a informat oaspeţii despre preferinţele comerciale pe care le are ţara noastră în spaţiul CSI şi despre noul context creat de Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător RM-UE.

Republica Moldova a fost inclusă în Topul 10 al unor ţări frumoase care atrag însă cel mai mic număr de turişti din lume, alcătuit de Organizaţia Mondială a Turismului (United Nations World Tourism Organization/ UNWTO). Nisipul alb al plajelor, ape azurii, lipsa aglomeraţiei şi experienţe culturale unice se regăsesc în planurile oricărui turist care îşi doreşte o vacanţă perfectă, însă în mod surprinzător, ţările care pot să ofere toate acestea se numără printre cele mai puţin vizitate destinaţii turistice.

Transportatorii feroviari achită o taxă din care sunt finanţate exclusiv drumurile, proprietarii de păduri cotizează la Fondul de mediu („poluatorul plăteşte“), iar pentru produsele accizabile consumatorii sunt impozitaţi în cascadă. Dacă privim România din punct de vedere strict fiscal, putem observa o serie de ciudăţenii, dintre care cele mai interesante ţin de taxele pe care le plătesc proprietarii de locomotive şi de păduri. Pe scurt, dintr-o taxă pe motorina pentru trenuri se finanţează şoselele, iar pădurile sunt tratate ca factori poluatori.