Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2025, elaborat și înaintat pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor, propune majorarea cu 10% a scutirilor acordate persoanelor fizice în vederea atenuării impactului inflației asupra veniturilor cetățenilor, precum și pentru a asigura susținerea familiilor cu copii.

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative vin cu intervenții și la capitolul ,,Evidența fiscală și executare silită”, principalele fiind prezentate în continuare.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

Prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative a fost prelungit cu un an termenul de efectuare a tranziției la noua metodă de evidență și calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale.   Astfel, conform art.24 alin.(311) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, pentru perioada fiscală 2020 agenții economici pot alege modul de calcul al amortizării și cheltuielilor pentru reparația proprietății conform art. 26 și 27 din CF, în vigoare din 31 decembrie 2018, sau conform art. 261 din CF, în vigoare din 31 decembrie 2020.

Obligația fiscală neachitată de până la 100 de lei nu va fi considerată restanță în buget în cazul radierii gospodăriilor țărănești (de fermier) inactive. Legea nr. 106 din 11 mai 2023 cu privire la modificarea art. 129 din Codul fiscal, prin care s-a propus simplificarea procesului de radiere a GȚ inactive

Prin Legea nr. 257/2020 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală pentru anul 2021 au fost aprobate unele prevederi ce au drept scop diminuarea numerarului în economie, fiind limitate achitările: între agenți economici în numerar – 100 000 lei lunar/10 000 per tranzacție; de persoană fizică în numerar – până la 100000 lei per tranzacție (din 01.05.2021); obligativitatea instalării terminalului POS la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari de 500000 lei.  

Ordinul ministrului finanțelor nr. 105/2016 cu privire la aprobarea unor formulare aferente modificării termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin amînare sau eşalonare

Consiliul Economic – organ instituit pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova cu misiunea de a facilita dialogul dintre reprezentanții comunității de afaceri și formatorii de politici publice în vederea dezvoltării unui climat

Ministerul Finanțelor a inițiat elaborarea obiectivelor de politici bugetare și fiscale pentru anul 2021, a măsurilor și acțiunilor ce vor contribui la utilizarea mai eficientă a mijloacelor publice, precum și perfecționarea administrării fiscale, invitând în acest context autorităţile publice, partenerii sociali, asociaţiile reprezentanţilor autorităţilor locale, reprezentanții mediului de afaceri, organizaţiile societăţii civile şi alte părţi interesate să prezinte propuneri şi sugestii.

Persoana fizică desfășoară activitate de întreprinzător în România, aceasta deține atît cetățenia Republicii Moldova cît și cea a României, dar locuiește de facto în RM. Urmează a se supune impozitării și declarării de către persoana fizică dividendele obținute?

Scopul prezentului articol este de a examina modificările operate în actele normative în vederea asigurării coerenței juridice și a integrării regimului fiscal al antreprenorilor independenți în cadrul sistemului național al asigurărilor sociale și medicale.

În cadrul ședinței din 22 noiembrie curent, Executivul a aprobat proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anul 2024, care prevede realizarea de către ministerele și alte autorități administrative centrale

Subiecţi ai impunerii sunt persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice care deţin în posesie şi/sau în folosinţă obiective de prestare a serviciilor rutiere şi obiective comercial-economice, amplasate în zona drumului public

Autoritățile și instituțiile bugetare ale municipiului Chișinău vor implementa o politică de contabilitate unică, ținând cont de specificul activității entității. Consiliul municipal Chișinău (CMC) a aprobat cu 42 de voturi în ședința de astăzi, 27 aprilie, proiectul deciziei cu privire la probarea Politicii de contabilitate unice pentru autoritățile/ instituțiile bugetare ale mun. Chișinău.   Politica de contabilitate unică a instituțiilor subordonate primăriei mun. Chișinău și CMC va fi elaborată în conformitate cu Legea contabilității nr. 113/2007, Ordinului Ministrului finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar.

Asociația de economii și împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 al Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței pe care o deține, desfășoară activitate operațională de atragere a mijloacelor bănești sub formă de depuneri de economii de la membrii săi, credite, împrumuturi și alte mijloace, în scopul acordării împrumuturilor membrilor săi, precum și efectuarea investițiilor financiare în conformitate cu politica de investiții aprobată de către consiliul AEÎ.

Întreprinderea desfășoară activitate în domeniul importului și comerțului cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi, gazoși și al produselor derivate (păcură, bitum), gen de activitate care se regăsește în secțiunea G, poziția 46.71

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut ieri, 24 februarie 2020, o întrevedere cu reprezentanții Asociației Investitorilor Străini din Moldova. Discuțiile au vizat propunerile de politică fiscală pentru anul 2021. În debutul ședinței, Serghei Pușcuța a menționat că, obiectivul Ministerului Finanțelor este dezvoltarea economiei naționale, susținerea mediului de afaceri, precum și respectarea calendarului bugetar, astfel încât politica fiscală pentru anul viitor să fie votată până la vacanță de vară a Parlamentului Republicii Moldova: „Votarea politicii fiscale în termenul stabilit ar oferi o perioadă de 5-6 luni, timp în care agenții economici și-ar putea pregăti planurile de afaceri, ar putea efectuată ajustări în sistemele de raportare și evidență”.

În ediția din decembrie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” este publicat articolul „Întocmirea notei explicative la situațiile financiare și rapoartelor speciale în Asociațiile de Economii și Împrumut – model”, elaborat de Vasile Bucur și Valeriu Iașan.

Consiliul municipal Chișinău a aprobat în două lecturi bugetul municipal pentru anul 2021. Acesta prevede venituri în sumă de 4,74 mld. lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat 2,64 mld. lei, și cheltuieli în sumă de 6,28 mld. lei. Totodată, cuantumul fondului de rezervă al municipiului Chişinău se stabileşte în sumă de 10 000,0 mii de lei. Potrivit documentului, cele mai multe venituri se estimează din impozitele şi taxele de stat – 1 257 650,0 mii lei (26,9%). Totodată, veniturile generale ale bugetului municipal vor fi constituite din:• venituri proprii – 671 209,7 mii lei (14,4%);•

În anul curent Serviciul Fiscal de Stat operează cu cu opt categorii de riscuri, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. Activitățile economice au fost evaluate prin prisma acestora și impactului neconformării asupra veniturilor bugetului public național administrate de SFS, fiind stabilite prioritățile de monitorizare pentru anul 2023.