Lista agenților economici-întreprinderi ale industriei ușoare care prestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă scutite de TVA cu drept de deducere a fost completată cu încă 6 entități.   Ordinul  nr. 150 din 17 noiembrie 2021 al Ministerului Economiei privind aprobarea completărilor la Ordinul nr. 66/2010 prin care a fost aprobată Lista respectivă, a fost publicat în Monitorul Oficial din 19 noiembrie curent.  

Conducătorul autorității publice va putea stabili motivat și cu acordul scris al funcționarului public realizarea muncii la domiciliu sau la distanță, începând cu 11 martie curent, data publicării și punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 37 pentru modificarea unor acte normative din 17 februarie 2022, prin care sunt operate modificări și în Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.   Astfel, legea prenotată a fost completată cu un articol ce reglementează munca la domiciliu și munca la distanță și prevede că particularitățile acestui tip de activitate vor putea fi prevăzute în fișa postului, regulamentul intern sau în alt act administrativ al conducătorului autorității publice.

Conform Codului contravențional al RM, sancțiunea contravențională este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârșit o contravenție. Contravențiile sunt   tipurile de încălcări  expres prevăzute de partea specială a Codului contravențional (CC). Pentru contravențiile constatate, pot fi aplicate următoarele sancțiuni:

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

Serviciul Vamal, mulțumind agenților economici pentru cooperare și atitudine responsabilă, a comunicat că încasările veniturilor administrate de autoritate în primele 9 luni ale anului curent au atins cifra de 16 mld. lei. Peste 2,1 mld. lei. dintre acestea au fost colectate în luna septembrie, fiind perfectate 47,3 mii de declarații vamale.   Totodată, au constatate 338 de încălcări ale legislației vamale, cele mai frecvente ținând de nedeclararea sau declararea neautentică a mărfurilor de larg consum, încălcarea termenelor de tranzit sau de depunere a declarației vamale și depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor introduse și declarate prin acțiune.

Potrivit art.124 alin. (16) din Codul fiscal, alcoolul etilic nedenaturat de la poziţia tarifară 220710000, destinat utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică, este scutit de plata accizelor în limita volumului stabilit de ministerul de ramură, coordonat cu Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, în vederea realizării programului de activitate al industriei de parfumerie şi cosmetică pe anul respectiv.

La Subdiviziunile Teritoriale ale Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură au fost depuse 8468 de cereri de finanțare pentru investițiile efectuate în diverse domenii conexe agriculturii, cu 1030 mai multe față de anul 2020, iar suma subvențiilor solicitate de producătorii agricoli pentru anul curent constituie 1,3 mld. lei, în creștere cu 18% comparativ cu anul precedent,  comunică AIPA.   Cel mai solicitat domeniu pentru investiții este dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare, valoarea subvențiilor constituind 369 mil. lei (667 cereri). Acesta este urmat de investițiile efectuate în procurarea tehnicii și utilajelor agricole – 333 mil. lei (2673 cereri),

Exportatorul va declara pe propria răspundere că achitarea taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent a fost efectuată. Această măsură va asigura îmbunătăţirea verificării achitării taxei vamale la exportul mărfurilor pentru materialele neoriginare, utilizate la fabricarea mărfurilor originare exportate. În ședința de ieri, 27 februarie curent, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul continuă seria de inițiative menite să simplifice activitatea economică și să reducă povara administrativă fiscală și vamală asupra activităților economice.

Evoluțiile economice naționale și internaționale, concurența internațională au determinat și determină în continuare necesitatea unor noi concepte vamale, fapt ce impune integrarea lor în noul Cod vamal (CV), consideră autorii proiectului CV rescris care a fost examinat și aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 8 iulie curent.   Proiectul CV conține 11 titluri, fiecare fiind divizat în capitole și, conform autorilor, vine cu norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.   Astfel, în titlul I, în partea ce ține de reprezentarea în vamă, în proiect au fost transpuse prevederile CV al UE cu privire la liberalizarea acestei activități, fiind propusă desfășurarea activității de broker prin eliberarea autorizației de către Serviciul Vamal.

Pe perioada stării de urgență, agenții economici care importă mărfuri din Ucraina nu mai sunt obligați să prezinte în original certificatele de origine a mărfurilor (forma CT-1) eliberate de autoritățile din Ucraina. Este suficientă prezentarea copiei certificatului și a unei declarații în baza căreia importatorul se obligă să prezinte ulterior, organelor vamale, originalele certificatelor.

Guvernul va stabili modul de gestionare a mijloacelor financiare ale Fondului Național de Mediu (la momentul de față – Fondul Ecologic Național), iar finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului se vor realiza în baza principiilor eficienței, echității și egalității de tratament, durabilității și transparenței, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative inclus pe agenșa Parlamentului RM.   Documentul prevede expunerea în redacție nouă a capitolului VIII din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător, conținutul căruia va fi extins de la patru la opt articole. Acesta va reglementa constituirea Fondului Național de Mediu (FNM) și sursele financiare de constituire

Успех экономических реформ зависит от того, какая налоговая политика будет продвигаться государством. Принципиальным направлением в области совершенствования любой системы, в том числе и налоговой, является содержательный анализ, который заключается в выявлении ее сильных и слабых сторон.

Ministerul Finanțelor anunță că în primele 5 luni ale anului curent, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 33,5 mld. lei, fiind în creștere cu 5,5 mld. lei față de perioada similară a anului trecut.  Cheltuielile au constituit 36,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 5,4 mld. lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,1 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 10,5 mld. lei.

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare care prestează servicii solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă, scutite de TVA, a fost completată cu încă opt agenți economici. În Monitorul Oficial din 22 octombrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei nr. 142 din 18 octombrie 2021 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr.66/2010.

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

De rând cu agenții economici, în categoria subiecților care ar putea procura, în baza contractului de vânzare-cumpărare, bunuri confiscate pasibile comercializării aflate la evidența Serviciului Fiscal de Stat ar putea fi incluse și persoanele fizice.   Ministerul Finanțelor propune aprobarea unui nou Regulament cu privire la modul de administrare de către SFS a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpân, a bunurilor sechestrate perisabile sau cu termenul de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor abandonate în favoarea statului, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune și a comorilor.

Regimul fiscal al rezidenţilor zonelor economice libere este reglementat de prevederile art. 49 din Codul fiscal. Totodată, regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este reglementat de prevederile capitolului 71 din Codul fiscal.

Care este regimul privind TVA aplicabil la prestarea serviciilor de publicitate, livrate către rezidentul zonei economice?   În conformitate cu art.104 lit. f) din Codul fiscal, mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al RM, se scutesc de TVA cu drept de deducere.  

Pe parcursul lunii de gestiune, rezidentului zonei economice libere (ZEL) i-au fost livrate servicii de servire a mesei în regim catering. Pentru livrarea dată rezidentul ZEL a primit factura fiscală în care, în coloana 10.6 (Cota TVA), era indicată cota de 20%. Este corectă aplicarea cotei TVA de 20%, dacă Codul fiscal, la art.104 lit. f), prevede că mărfurile și serviciile livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se scutesc de TVA cu drept de deducere?

Cetățenii Republicii Moldova, la revenirea cu traiul în RM, la trecerea bunurilor peste frontiera de stat ar putea beneficia de o serie facilități fiscale și vamale. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă înaintată de președinta țării.   Astfel, la revenirea cu traiul în RM, cetățenii ar putea beneficia de scutirea de plata drepturilor de import pentru un mijloc de transport (poziția tarifară 8703) în cazul în care termenul de exploatare nu este mai mare de 7 ani, iar valoarea în vamă nu depășește 400 mii lei. Totodată, mijlocul de transport nu va avea deteriorări generate de accidente și nu va fi destinat activităților comerciale. Încă o condiție este ca capacitatea cilindrică a motorului să nu