Cabinetul de miniștri susține inițiativa legislativă prin care se propune completarea art. 24 din Codul fiscal, astfel încât limita în mărime de 0,2% din venitul impozabil să nu fie aplicată în cazul cheltuielilor achitate sau suportate exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, neconfirmate documentar, care au fost achitate prin intermediul cardului bancar de plată de afaceri (business).   Totodată, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că în contextul aprobării modificărilor propuse la art. 24 din CF, decade necesitatea completării art. 11 al Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 cu norma ce ar stabili acceptarea bonurilor emise de echipamente de casă și control în calitate de documente confirmative în cazul plății prin intermediul

 Ca rezultat al înstrăinării terenurilor agricole ce au aparținut gospodăriei țărănești (GȚ) „X”, fondatorii acesteia au decis lichidarea GȚ și, respectiv, a apărut necesitatea transmiterii fondatorilor tehnicii agricole și altor echipamente. În cazul dat, apar sau nu anumite obligaţii fiscale aferente impozitului pe venit? În contextul situaţiei examinate este necesar de menționat că, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992 (Legea nr. 845/1992), întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.

În scopul facilitării procesului de consolidare a terenurilor agricole, terenurilor din cadrul unui câmp sau al unei porțiuni din acesta, a celor ocupate de fâșiile forestiere proiectate, dar neplantate, vor putea fi vândute la prețul normativ al pământului, conform tarifului specificat la poziția I din anexa la Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului (Legea nr. 1308/1997). Această completare la Legea nr. 1308/1997 este prevăzută în proiectul modificărilor actului legislativ indicat, inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat.   Autorii afirmă că aprobarea modificărilor propuse la Legea nr. 1308/1997 va crea premise pentru consolidarea terenurilor agricole și stoparea proceselor

Politica bugetar fiscală și vamală pentru anul 2025 a fost adoptată în cadrul ședinței parlamentare din data de 31 iulie 2024. Astfel, Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) a intrat în vigoare la data de 15 august 2024. Totodată, ca urmare a adoptării actului

  În conformitate cu art. 101¹ alin. (1¹) din Codul fiscal, agenţii economici care sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA şi care, începînd cu 1 mai 2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA.       Totodată, reieșind din definiția noțiunii specificate la art. 93 pct. 18) din Codul fiscal, calificarea în calitate de investiții (cheltuieli) capitale este condiționată de următoarele:

Odată cu aderarea RM la Tratatul Comunității Energetice Europene în anul 2010, țara noastră și-a asumat obligația de a transpune în legislația națională Directivele europene din domeniul energiei, care stabilesc inclusiv obligația statelor-membre de a asigura dreptul consumatorilor de a-și schimba furnizorii de gaze naturale sau energie electrică.

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului ce are drept scop excluderea din textul unor formulare tipizate obligativitatea de aplicare a ștampilei entității. Amintim, potrivit prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, printre elementele obligatorii ce urmează să le conțină documentele primare ștampila nu se regăsește. Și Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi stabilește că întreprinderile și întreprinzătorii nu sunt obligați să dețină și să aplice ștampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.

În rezultatul controalelor ulterioare finalizate în perioada 16 – 27 mai 2022 de către Serviciul Vamal, a fost constatată apariția obligației vamale suplimentare în cuantum de peste 6,74 mil. lei, comunică autoritatea. Devierile țin de următoarele tipuri de încălcări ale legislației vamale: prin intermediul asistenței administrative internaționale în domeniul vamal a fost stabilit că, la momentul vămuirii, a fost acordată neîntemeiat scutirea de taxă vamală în baza originii preferențiale a mărfurilor; atribuirea eronată a codului tarifar al mărfurilor importate (agregate pentru pompare/irigare), fapt ce a condus la beneficierea neîntemeiată de tratament tarifar favorabil (scutirea de TVA (20%) și taxa vamală (10%));  atribuirea eronată a cotei accizei pentru mărfurile accizate importate;

Dacă marfa se realizează la preț mai mic decât costul de achiziție, se va calcula TVA la diferența dintre valoarea de procurare și cea de livrare?

În prezentul articol vor fi examinate particularitățile procesului de determinare a costurilor unitare ale produselor cuplate și secundare. În acest scop, mai întâi de toate, este necesar de clarificat esența produselor cuplate și de indicat în ce condiții apar acestea.

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

(Continuare. Partea I – nr. 5 (60), 2020)   4. Contabilitatea costurilor privind reconstrucția plantației viticole pe rod   Reconstrucția plantației viticole pe rod prevede realtoirea, reformarea butucilor și modificarea densității acesteia. În acest compartiment se examinează realtoirea și reformarea butucilor aflați în exploatare.

Poate agentul economic să emită factura fiscală cu suma penalităților calculate la încălcarea condițiilor contractuale? Ce trebuie să întreprindă agentul economic în cazul în care au fost emise astfel de facturi? Urmează a fi sancționat agentul economic în cazul emiterii unei astfel de facturi?

Într-o economie modernă, crearea unui climat de încredere și transparență între agenții economici și autoritatea fiscală este esențială. Desemnarea contribuabilului onest de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are ca scop consolidarea conformării fiscale și sprijinirea companiilor care își respectă cu rigurozitate obligațiile fiscale. În acest context, Regulamentul aferent stimulării morale (non-financiare)

Cadrul normativ de reglementare a procesului de elaborare și aprobare de către autoritățile administrației publice locale (AAPL) a deciziilor privind stabilirea și aplicarea impozitelor și taxelor locale pe teritoriul administrat este constituit din:

Cererea de admitere a creanţelor are același regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art. 19 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege). Cererea de admitere a creanţelor reprezintă o cerere prin care pretinsul creditor al debitorului insolvabil își înaintează în instanţa de insolvabilitate

În următoarele 36 luni în Republica Moldova va fi implementat, în regim de pilotare (cu posibilitate de extindere), Programul de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizarea acestora. Realizarea Programului necesita pentru anii 2020-2023 un buget estimativ de 65 mil. lei (fiind majorat cu 50 mil. lei), iar responsabilă de implementarea Programului va fi Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, care va fi institui o unitate de implementare a Programului.   În MO din 14 iulie a fost publicată și a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.439 din 1 iulie curent, prin care a fost aprobat atât Programul respectiv cât și Planul de implementare a activităților, dar și componența instituțională a Comitetului de coordonare a Programului.

Din perspectiva politicilor de antreprenoriat, îndeosebi al micilor antreprenori, cerința față de fondator de a deține teren agricol la înregistrarea Gospodăriei Țărănești reprezintă o constrângere la inițierea sau transparentizarea afacerilor. Astfel, lotul pe lângă casă (din intravilan) reprezintă o resursă naturală, care poate fi utilizată de antreprenor în activitatea proprie, conform art.6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, consideră Ministerul Economiei, care a inițiat procesul de elaborare a proiectului hotărârii Guvernului cu privire la modificarea și completarea unor acte normative.   Potrivit autorilor, din perspectiva reglementării afacerilor, existența cerinței privind deținerea terenului agricol în proprietate în Legea nr.1353/2000 și lipsa

Dreptul preferențial de acces în piețe sau amplasamente pentru producători se va acorda în baza unei declarații de producător, care este o declarație pe propria răspundere privind cantitatea și inofensivitatea produselor comercializate. Modelul, procedura de completare, înregistrare și evidență a acestei declarații se va stabili de Guvern, cu utilizarea SIA Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale (SIA SCITL). Declarația de producător va fi păstrată în evidența administrației pieței sau administrației publice locale un an de la generalizarea în sistem.   Autoritățile au elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.231/2020 cu privire la comerțul interior,

Principiul taxării inverse este aplicat de subiecții impunerii care procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA, declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149/2012 (în continuare – întreprindere în proces de insolvabilitate),