Poate sau nu să fie acceptată o reducere de preț în vederea determinării valorii în vamă? De foarte multe ori, această întrebare este o provocare atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile vamale. În continuare vom încerca să dezvăluim acest subiect în contextul evaluării vamale.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

Ministerul Finanțelor anunță că în perioada ianuarie – septembrie 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 54,0 mld. lei, fiind în creștere cu 9,4 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 56,3 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,4 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,3 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,7 mld. lei. 

Serviciul Vamal reamintește că, începând cu 30 octombrie 2019, întreprinzătorii mici și mijlocii, care exportă cantități mici de produse prin intermediul trimiterilor poștale sunt scutiți de necesitatea depunerii declarațiilor vamale pentru fiecare tranzacție. Astfel, antreprenorii care exportă mărfuri a căror valoare facturală per livrare nu depășește suma de 1 000 de euro, pot depune o singură declarație vamală electronică pentru toate tranzacțiile efectuate în decurs de o lună.

Din 1 ianuarie 2020, gestionarea contingentului tarifar la importul de carne din Uniunea Europeană în regim preferențial clasificat la pozițiile tarifare 0203 și 0207 va fi asigurată de Serviciul Vamal prin intermediul SIIV „Asycuda WORLD”. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modul de administrare a contingentului tarifar la importul de carne, propus pentru consultări publice de către Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform autorilor proiectului, acesta a fost elaborat în urma unor sesizări din partea mediului de afaceri despre fluctuația nejustificată a prețurilor la carne (materie primă), precum și celor ce țin de aplicarea unor practici neloiale din partea traderilor în procesul de import și realizare a cărnii (preponderent de porc și de pui).

Care este modul de calculare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în cazul în care contribuabilul preconizează să acorde angajaților în luna martie 2021 un premiu anual pentru rezultatele obținute în anul 2020?   În temeiul modificărilor operate prin Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, începând cu 1 ianuarie 2021,

Lista agenţilor economici-întreprinderi ale industriei uşoare care prestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, scutite de TVA cu drept de deducere, este completată cu încă cinci întreprinderi.   În Monitorul Oficial din 26 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 21 din 16 februarie 2021 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010.   Lista a fost completată în temeiul art. 104 lit.g) din CF ce prevede că se scutesc de dreptul de deducere serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii Moldova agenților economici care plasează mărfurile sub regimul vamal de perfecţionare activă, în cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă. Tipul serviciilor care cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi modul de administrare a acestor servicii se stabilesc de Guvern, iar lista agenţilor economici se aprobă de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.   De aceste facilități vor beneficia în total 1055 de întreprinderi din industria ușoară.

În anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Anexa nr.1) sunt prevăzute categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS).   Astfel, tarifele CAS pentru fondatorii de întreprinderi individuale (ÎI) sunt prevăzute la pct. 1.6 din Anexa nr.1, în care se menţionează despre obligativitatea de a achita lunar, câte 1/12 din taxă fixă anuală în conformitate cu legea bugetului asigurărilor sociale de stat anuală. Pentru anul 2021 aceasta constituie suma de  11331 lei (sau 944,25 lei lunar), care urmează a fi achitaţi la BASS până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. 

În anul 2020, subdiviziunile Serviciului Vamal vor efectua controale ulterioare prin audit postvămuire la132 de agenți economici. Numărul controalelor este în creștere comparativ cu anul 2019, când au fost supuși verificărilor 125 de agenți economici. Lista entităților incluse în graficul controalelor autorității vamale. Controlul ulterior se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1000 din 17 octombrie 2018.

Pentru anul 2022 se planifică realizarea a 221 de lucrări statistice, ce vor asigura autoritățile publice, instituțiile academice și de cercetare, societatea civilă, mass-media, organizațiile internaționale, precum și alți utilizatori cu informație statistică relevantă și comparabilă la nivel internațional în domeniul economic, social, demografic și de mediu. Proiectul programului este propus pentru consultări publice de către Biroul Național de Statistică și poate fi examinat până la 30 septembrie curent.   Lista lucrărilor și cercetărilor care urmează a fi realizate de BNS pe parcursul anului viitor include 102 titluri de lucrări statistice, care vor avea la bază calcule statistice cu periodicitate lunară, trimestrială, semestrială, anuală și unică.

Art.120 lit.a) și b) din Codul fiscal stabilește subiecţi ai impunerii cu accize –antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM, precum și persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor. Potrivit art.122 alin.(3) lit.a) din CF, mărfurile sunt supuse accizelor la momentul expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal.   Astfel, luând în considerare cele expuse, persoanele juridice ce nu produc şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul RM nu sunt subiecți ai impunerii cu accize, cu excepția persoanelor juridice care importă mărfuri supuse accizelor.

În Monitorul Oficial din 5 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 57-O din 24 februarie 2021 cu privire la modificarea unor Anexe la Ordinul Serviciului Vamal nr.346-O din 24.12.2009 „Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declarației vamale în detaliu”.   Potrivit documentului, în cazul declarării periodice a mărfurilor pentru situațiile în care marfa este livrată cu diferite mijloace de transport, se va depune o singură declarație vamală cu indicarea numărului total de livrări periodice și prin bară se va indica numărul de înmatriculare al mijlocului de transport care a efectuat cele mai multe livrări.

Lista întreprinderilor industriei uşoare care prestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă, scutite de TVA cu drept de deducere, a fost completată cu încă 8 agenți economici.   În Monitorul Oficial din 4 iunie curent a fost publicat Ordinul nr. 74 al Ministerului Economiei și Infrastructurii din 31 mai 2021 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010, prin care a fost aprobată lista inițială.

Am importat marfa, însă aceasta nu corespune calității – varul nu intra în reacție cu apa. Întreprinderea vânzatoare a întocmit pentru comparator invoice cu minusul costului mărfii necalitative. Acest invoice trebuie prezentat la biroul vamal? Marfa necalitativă o trecem la cheltuieli? La efectuarea urmatoarei operaţiuni de import sa prezentăm în vamă invoice-ul cu minus? Cum să procedam în acest caz din punctele de vedere fiscal, vamal şi contabil?

În perioada ianuarie – august 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 46,9 mld. lei, fiind în creștere cu 8,0 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 49,9 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 5,9 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,6 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor.  

Formularul tipizat TV-25 se eliberează pentru mijloacele de transport importate în Republica Moldova conform destinaţiei vamale „import”, cu condiţia declarării şi achitării plăţilor vamale, precum și pentru mijloacele de transport supuse confiscării. Pentru eliberarea TV-25 este necesar de a prezenta: paşaportul tehnic cu inscripţia radierii din circulaţie a mijlocului de transport, actul ce confirmă legalitatea procurării mijlocului de transport și formularul tipizat TV-14. În cazul confiscării, vor fi prezentate actele prin care a fost supus confiscării mijlocul de transport (procesul verbal cu privire la contravenție, decizie asupra cazului de contravenție vamală etc.).

Potrivit prevederilor art. 109 alin. (1) din Codul fiscal, pentru mărfurile importate, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale sau, în cazul prevăzut la art.124 alin. (12) din Codul vamal, data prelungirii termenului de plată, iar data achitării – data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la contul unic trezorerial, confirmată printr-un extras din contul bancar şi/sau contul de plăţi. 

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce are drept scop excluderea neclarităților și interpretărilor echivoce aferente operaţiunilor de intervenţie care sunt considerate minime şi nu satisfac criteriile prelucrării suficiente în cazul mărfurilor cu statut de produse în Zona Economică Liberă (ZEL). Proiectul prevede completarea Hotărârii cu privire la regulile de origine a mărfurilor în partea ce vizează acțiunile ce nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii cu noțiunea „simple”.

În perioada ianuarie – iulie 2021 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 41,0 mld. lei, fiind în creștere cu 6,9 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 44,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,6 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 9,3 mld. lei.

Noul director interimar al Serviciului Vamal este Sergiu Burduja. Ieri, 3 decembrie, acesta a fost prezentat colaboratorilor autorității vamale de Ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, care în cadrul unei ședinței scurte a formulat așteptările Guvernului față de noul conducător. „Deoarece Serviciul Vamal este prezent practic pe întreg teritoriul țării și interacționează atât cu agenți economici, cât și cu persoane fizice, cer să desfășurați activitatea în strictă conformitate cu legislația. Vă rog să concentrați toate eforturile pentru a determina ca procedurile Serviciului Vamal să fie prietenoase și oneste”, a menționat Serghei Pușcuța.