Ministerul Finanţelor, în scopul aplicării corecte a legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit, pentru cunoştinţă şi călăuză în activitatea cotidiană, comunică următoarele.

Prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23.12.2011 (Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012) care a intrat în vigoare la 13.01.2012 şi a întruchipat în sine politica fiscală pentru anul 2012, au fost operate unele modificări esenţiale la legislaţia fiscală. După data menţionată au fost publicate cîteva acte legislative prin care au fost efectuate unele modificări în Codul fiscal.

Începînd cu 14.03.2013, în Republica Moldova, în legătură cu adoptarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, procedura privind declararea stării de insolvabilitate a întreprinderilor se va simplifica, iar termenii de realizare a acestora vor fi reduşi. Legea insolvabilității este aplicabilă la practica europeană avînd o abordare unică față de procedura de insolvabilitate a întreprinderilor. În acest context, legea prevede un şir de modalități şi un spectru larg de instrumente legale întru identificarea unei hotărîri în cazul în care întreprinderea insolvabilă poate fi salvată de la lichidare.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut, este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2011. Prezenta lege se aplică întreprinderilor, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, societăţilor necomerciale în proces de insolvabilitate, înregistrate în Republica Moldova în condiţiile legale. Procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, Codului civil, Legii insolvabilităţii şi a Codului fiscal.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, referitor la aplicarea prevederilor art. 255 din Codul fiscal, în cazul în care contribuabilii, înregistraţi de către entităţile abilitate cu dreptul de înregistrare de stat, nu comunică organului fiscal în termenul stabilit de art. 161 alin. (8) din Codul fiscal despre modificările privind sediul subdiviziunilor sale, aduce la cunoştinţă următoarele. În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (CF), contribuabilul este obligat să se pună la evidenţă la organul fiscal în raza căruia îşi are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) şi să-şi primească certificatul de atribuire a codului fiscal, să prezinte informaţiile iniţiale şi să comunice modificările ulterioare cu privire la sediul său, sediul subdiviziunilor, denumirea şi sediul instituţiilor financiare în care sunt deschise conturi, precum şi cu privire la sistarea temporară a activităţii subdiviziunilor.

Probabil pentru mulţi cetăţeni mai e valabilă ideea că nimic nu este mai complicat şi mai regretabil decît a calcula şi a achita impozite. Absolut încrezuţi în această pretinsă axiomă, deseori se recurge la diverse căi de evitare a obligaţiunilor faţă de stat, care, într-un final, se dovedesc a fi mai puţin eficiente şi semnificativ mai costisitoare.

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament.

1. Venituri sub formă de salariu Salariu reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit angajaţilor de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată (Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002) şi este impozitat, conform art. 15 al Codului fiscal la cotele de 7% şi 18%, în dependenţă de suma venitului anual impozabil (pentru anul 2012, aceasta a reprezentat 7% pentru venitul anual ce nu a depăşit 25 200 lei şi 18% pentru venitul ce a depăşit bariera menţionată). Totodată, lucrătorul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţi impozitul la cota de 18% (art. 88 Codul Fiscal). Venit impozabil pentru contribuabil – persoană fizică – angajat reprezintă plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare. Persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova, care activează pe bază de contract de muncă sau prestări servicii în cadrul misiunilor diplomatice, acreditate în Republica Moldova, achită impozitul pe venit din plăţile primite pentru munca efectuată şi serviciile prestate.

În atenţia inspectoratelor fiscale de stat teritoriale şi agenţilor economici Unele aspecte ce ţin de completarea Dării de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (Forma IRV 09), anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 19.01.2010 În legătură cu modificările și completările operate în Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007) (în continuare Cod) prin Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat comunică următoarele.

Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale DMC Cu privire la impozitarea venitului sub formă de royalty (redevenţă) În conformitate cu prevederile art. 133 din Codul fiscal, precum și în legătură cu modificările și completările efectuate în Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007) prin Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce spre cunoștinţă și călăuză următoarele. Conform prevederilor lit. h) art. 18 din Codul fiscal, venitul sub formă de royalty (redevenţă) reprezintă sursă de venit impozabilă. Potrivit prevederilor pct. 1) art. 12 din Codul fiscal, royalty (redevenţă) constituie venit care include plăţi de orice natură primite în calitate de compensaţie pentru utilizarea ori concesionarea oricărui drept de autor și/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau știinţifice, inclusiv filme de cinema și filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, pentru utilizarea ori concesionarea oricărui brevet de invenţie, emblemă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori concesionarea utilajului industrial, comercial sau știinţific, a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau știinţific.

Indiscutabil, o problemă importantă a sistemului, aşa cum o indică şi respondenţii sondajului, este instabilitatea legislaţiei. Dacă e cea mai mare problemă, una enormă, aşa cum o indică respondenţii, e o altă discuţie, dar e cert că toată lumea e conştientă de aceasta (57,1% din respondenţi au spus că instabilitatea legislaţiei este o problemă). Vor o reformă generală a Serviciului Fiscal de Stat, stabilitatea legislaţiei fiscale, tratament colegial şi consultanţă de la inspectorii fiscali, dar şi reducerea contactelor cu funcţionarii fiscali. Acestea sunt câteva din constatările unui sondaj de opinie efectuat la comanda Proiectului BIZTAR/USAID. Acesta a fost efectuat în luna septembrie în rîndul a peste 1300 companii, deţinători de patentă şi contribuabili individuali. Întrebările vizează, mai ales, o serie de reforme efectuate cu sprijinul proiectului în activitatea organelor fiscale şi reflectă percepţia contribuabililor asupra imaginii generale a Serviciului Fiscal de Stat şi atitudinea faţă de activitatea sa; gradul de satisfacţie privind procedurile de administrare fiscală de bază; şi gradul de satisfacţie a contribuabililor în legătură cu accesul la informaţia cu caracter fiscal.

Potrivit prevederilor lit. у) art. 20 din Codul fiscal, veniturile obținute de persoanele fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor țărăneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, precum şi de la livrarea producției din fitotehnie şi horticultura în formă naturală şi a producției din zootehnie în formă naturală, în masa vie şi sacrificată, sunt stabilite ca surse de venit neimpozabile. De asemenea menționam că, potrivit explicațiilor prezentate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (nr. 08/1-3-213 din 12.05.03 şi nr. 12-104/1294/885 din 17.03.04), plantele medicinale şi aromatice fac parte din categoria producției din fitotehnie în formă naturală. Prin urmare, în cazul în care întreprinderea achiziționează de la persoanele fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor țărăneşti (de fermier), plante medicinale şi aromatice, la achitarea venitului în folosul acestora, nu se reţine, în prealabil,impozitul pe venit în mărime de 5%, deoarece venitul obținut de la livrarea acestor plante, conform prevederilor lit. у) art. 20 din Codul fiscal, constituie surse de venit neimpozabil.

Capitolul 5 ,,Creşterea şi pierderile de capital” din Codul fiscal reglementează recunoaşterea şi determinarea creşterii si pierderilor de capital. Totodată, în conformitate cu art. 90 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele indicate la art. 90 alin. (1) din Codul fiscal rețin, de asemenea, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 5% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptînd întreprinzătorii individuali şi gospodăriile țărăneşti (de fermier), pe veniturile obținute de către acestea conform art. 18 din Codul fiscal. Nu se reține în prealabil suma în mărime de 5% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obținute de către aceasta conform art. 20, 88, 89, 901 alin.(3) şi 91 din Codul fiscal. Astfel, entitatea, care procură de la persoane fizice active de capital, urmează să rețină la sursa de plată, în prealabil, un impozit în mărime de 5% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice.

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament. În continuare ne vom referi doar la principalele măsuri de politică fiscală şi administrare fiscală, precum şi la aspectele de perfecţionare a legislaţiei fiscale naţionale, care se propun a fi implementate/menţinute în anul 2012: