Sondajul a fost desfășurat în cadrul Sistemului informațional automatizat „Evaluarea gradului de satisfacție al contribuabililor”, prin completarea individuală a chestionarelor de către contribuabili prin intermediul dispozitivelor special amplasate în incinta Direcțiilor de deservire fiscală.

Politica bugetar fiscală și vamală pentru anul 2025 a fost adoptată în cadrul ședinței parlamentare din data de 31 iulie 2024. Astfel, Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) a intrat în vigoare la data de 15 august 2024. Totodată, ca urmare a adoptării actului

Fondatorul și administratorul persoanei juridice se află peste hotarele tării și dorește lichidarea/radierea întreprinderii. Poate fi parcursă procedura de către reprezentantul împuternicit în acest sens de către administrator?

În luna aprilie 2022 prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de martie curent cu 5,2%, față de aprilie 2021 – cu 25,3% și față de decembrie 2021 – cu 12,8%, constată Biroul Național de Statistică. Potrivit autorității, în perioada de raportare față de luna precedent la activități și bunuri legate de energie prețurile producătorului sunt în creștere cu 29,8%, în industria bunurilor intermediare (cu excepție energie) – cu 16,9%, în industria bunurilor de uz curent – cu 10,3%, în industria bunurilor de folosință îndelungată – cu 3,5% și în industria bunurilor de capital – cu 2,7%.   Astfel, în luna aprilie 2022 prețurile producătorului s-au majorat față de martie curent:

În cazul contractelor de achiziții publice în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale, care acoperă mai multe activităţi, entităţile contractante vor putea alege să atribuie contracte distincte pentru fiecare activitate în parte sau să atribuie un singur contract. Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus un proiect de modificare a Legii nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale

Amenzile aferente sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNFP) ar putea fi vărsate în bugetul de stat. Această propunere se conține în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative aprobat în cadrul ultimei ședințe a Executivului. Prevederea urmărește scopul uniformizării destinației amenzilor aplicate de către autoritățile administrative centrale, precum şi evitarea unor potențiale conflicte de interes în procesul de aplicare a sancțiunilor în sectorul de creditare nebancară. Astfel, proiectul prevede abrogarea lit. k) la alin. 1 al art. 6 din Legea nr. 192/1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, conform căreia sumele sancțiunilor pentru contravențiile administrative aplicate de CNPF se transferau în bugetul autorității și erau utilizate pentru finanțarea acesteia.

Contabilitatea în sistemul bugetar este reglementată de cadrul normativ specific pentru acest domeniu, precum:

În conformitate cu prevederile art. 12 pct. 1) din Codul fiscal, noțiunea de royalty (redevenţă) reprezintă plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema sau

Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 stabileşte cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova. Potrivit art.6 lit.b) al Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, unul din principiile generale pe care se bazează contabilitatea şi raportarea financiară este contabilitatea de angajamente, care prevede recunoașterea elementelor contabile pe măsura apariției acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii de numerar sau al compensării sub altă formă.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Poate întreprinderea municipală care prestează servicii de salubritate să aplice regimul fiscal al agenților economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, conform Capitolului 71 al titlului II din Codul fiscal și să prezinte declarația forma SIMM20? Întreprinderea municipală este scutită de impozit pe venit?

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;

În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 6 din 18.01.2021 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația

Regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului ÎMM este reglementat de Capitolul 71 din Codul fiscal (CF).  Potrivit art. 541 alin.(1) din CF, subiecţi ai impunerii sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din CAEM) este mai mare de 60% din venitul din vânzări. Obiectul impunerii pentru agenții economici subiecți ai sectorului ÎMM, potrivit  art. 542 din CF, constituie venitul determinat conform contabilității financiare obținut în perioada fiscală de declarare.   Totodată, pentru perioadele fiscale 2020-2021 obiectul impunerii pentru agenții economici subiecți ai sectorului ÎMM, potrivit  art. 542 din CF, constituia venitul determinat conform contabilității financiare obținut în perioada fiscală de declarare,

În cazul în care agentul economic neînregistrat în calitate de plătitor TVA nu corespunde condiţiilor1 stabilite în art. 541 alin. (3) din CF, precum şi excepției stabilite la art. 541 alin. (l) din CF, acesta este obligat...

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

Urmează sau nu entitatea să rețină impozit pe venit la sursa de plată în cazul în care persoana fizică a vândut metal feros? Potrivit art. 90 alin. (1)-(4) din CF impozitul pe venit la sursa de plată se reține, în mod obligatoriu, de către orice:a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activități independente conform cap. 102 şi activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103 din CF;b) nerezident care desfăşoară activitate conform art. 5 pct. 151);c) reprezentanță

Îmbunătățirea controlului asupra finanțelor publice, modernizarea proceselor Ministerului Finanțelor și instituțiilor bugetare implicate în planificare, execuție, raportare bugetară și financiară, centralizarea resurselor informaționale, precum și monitorizarea exercițiului bugetar vor fi asigurate de noul sistem informațional în domeniul finanțelor publice.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință.

Va fi obligată persoana fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) venitul sub formă de dobândă primit de peste hotarele Republicii Moldova?