Casa Națională de Asigurări Sociale atenționează plătitorii de contribuţii supra  unor aspecte ce ţin de corelarea datelor declarate în dările de seamă aferente asigurărilor sociale de stat.   Astfel, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM 19 „Informație privind stabilirea drepturilor sociale şi medicale aferente raporturilor de muncă". Art. 5 alin (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să prezinte pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică, cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale,

La finele anului trecut, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a lansat portalul www.client.chamber.md care oferă posibilitatea agenților economici să solicite expertiza mărfurilor în regim online.   Serviciul de depunere online a cererilor permite reducerea timpului şi a costurilor. Astfel,

Astăzi, 11 octombrie, reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii au avut posibilitatea să participe la un eveniment dedicat managementului afacerii și al personalului, organizat în parteneriat cu Ministerul Economiei, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM, Inspectoratul de Stat al Muncii și ODIMM de BAA „Gladei și Partenerii” și BCD Creative.  Webinarul face parte dintr-o serie de evenimente dedicate IMM-urilor, în care vor fi abordate subiectele ce se regăsesc pe pagina dezvoltată de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în colaborare cu Fondul pentru Bună Guvernare al Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, ce are ca scop oferirea suportului juridic întreprinderilor aflate într-un climat economic dificil.

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 decembrie, au fost publicate legile bugetare pentru anul 2022. Astfel, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2022 (nr. 205 din 6 decembrie 2021) veniturile bugetului de stat vor constitui 50 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar  deficitul bugetar va atinge 15,1 mld. lei.   Potrivit documentului, la situația din 31 decembrie 2022 datoria de stat internă nu va depăşi 39575,3 mil.  lei, iar datoria de stat externă – 63735,8 mil. lei (echivalentul a $ 3317,8 mil.).

În cadrul oricărei întreprinderi pot apărea situații în care anumite lucrări nu pot fi efectuate de personalul angajat și este necesară atragerea unei persoane terțe pentru executarea lucrărilor respective. În acest caz, legislația oferă entității posibilitatea de a încheia un contract individual de muncă sau un contract civil de prestări servicii/ executare de lucrări cu orice persoană. Întrebarea este care va fi regimul fiscal aplicabil în privința plăților efectuate persoanei care prestează serviciul/execută lucrarea în funcție de tipul contractului încheiat?   

Prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 125/2023 (în continuare – OMF nr. 125/2023) a fost aprobat Modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2024. În vederea încasării cu succes a plăților achitate de contribuabili/plătitori la bugetul public național (în continuare – BPN),

Entitatea, din cauza situației pandemice dificile în anul 2020, la concedierea persoanei fizice nu a achitat salariul pentru trei luni. La calcularea și achitarea salariului restant în anul 2021, va avea dreptul întreprinderea să acorde scutirile neutilizate în anul precedent? Potrivit pct. 46 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile

În conformitate cu prevederile art. 654 alin. (1) din Codul civil, superficie este dreptul real imobiliar de a poseda şi folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii a superficiarului, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente a superficiarului. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaţiune.       

În Monitorul Oficial din 19 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 29 din 16 februarie 2021 privind modificarea Clasificației bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

La data de 5 septembrie 2025, în Monitorul Oficial nr.467-470 a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr.93 din 03 septembrie 2025 cu privire la modificarea Ordinului ministrului

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Conform art.95 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, venitul sub formă de dobîndă obținut de către locator în baza unui contract de leasing, nu constituie obiect impozabil cu TVA. Potrivit art.1314 alin.(1) din Codul civil, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului opţiunea de a dobîndi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plăţile periodice convenite (rate de leasing).

Autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Administrației Moldova IT Park, precum și a Regulamentului de înregistrare a rezidenților parcului, aprobate prin HG nr.1144/2017. Proiectul are ca scop simplificarea mecanismului de organizare și funcționare a Parcului, precum și facilitarea interacțiunii dintre Administrația Parcului și rezidenții acestuia.

Persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător are grad de dizabilitate și nu este angajată în câmpul muncii, dar deține un depozit bancar de la care obține venit sub formă de dobândă. Poate aceasta să utilizeze scutirea sa personală în cazul reținerii finale la sursa de plată?  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (37) și alin. (4) din Codul fiscal (CF), băncile,  asociaţiile de economii și împrumut, precum și emitenţii de valori mobiliare corporative reţin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente. Reţinerea finală a impozitului scutește beneficiarul veniturilor obținute din dobânzi, de la includerea lor în componenţa venitului brut, precum și de la declararea acestora.

În ajunul Anului Nou, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, unii angajatori oferă salarialilor cadouri în formă nemonetară. Care este regimul fiscal al acestor cadouri? Se calculează din valoarea acestora primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuții de asigurări sociale? Se permit la deducere în scopuri fiscale cheltuielile angajatorului aferente cadourilor menționate? Care este modul de declarare a veniturilor sub formă de cadouri acordate, a impozitului și a primelor medicale  reținute?

Serviciul Fiscal de Stat informează că astăzi, 25 martie 2024, expiră termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2023 și termenul de achitare a acestuia de către contribuabilii persoanele juridice și persoanele fizice care practică

În contextul recepționării, în ultima perioadă, de către entități a ajutoarelor umanitare, apar tot mai multe întrebări privind modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate. Astfel, în ediția din aprilie a P.P. ”Monitorul Fiscal fisc.md” venim cu detalii ce țin de modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare de către entitățile la autonomie financiară, elaborat de Lidia Foalea și publicat în rubrica Contabilitate practică.

Cum a fost menționat în articolele publicate anterior în revista „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 5 (75) și nr. 6 (76), anul 2022), asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) întocmesc și prezintă situațiile financiare, rapoartele specifice și Notele la situațiile financiare, care cuprind anexele și nota explicativă conform Legii contabilității și raportării financiare nr.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că la data de 30 aprilie 2025 expiră termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) de către persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentru anul 2024. Prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venit este obligatorie în cazul în care: aveți obligații privind achitarea impozitului pe venit, inclusiv ca rezultat al