Trei raioane şi municipiul Chişinău au trecut la autonomie financiară în conformitate cu Legea Finanţelor Publice Locale care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie curent. Dacă în anul curent noua formulă de repartizare a finanțelor publice va fi aplicată în patru unități administrative pilot din țară, şi anume în Basarabeasca, Ocniţa, Râşcani şi în municipiul Chişinău, atunci în restul unităţilor administrativ-teritoriale modificările vor intra în vigoare începând cu anul viitor.

La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii.

Republica Moldova este mai puţin cunoscută pentru investitorii străini, de aceea ridicarea competitivităţii este o prioritate, au declarat participanţii la Atelierul „Dezvoltarea afacerii în Republica Moldova: o foaie de parcurs pentru facilitarea reglementărilor şi stimularea investiţiilor private”, organizat astăzi la Chişinău, informează MOLDPRES. În opinia experţilor, trei domenii necesită schimbări radicale şi anume autorizaţiile pentru construcţii, comerţul transfrontalier şi protecţia investitorilor.

Acestea sunt prevederile proiectului politicii bugetar – fiscală pentru anul viitor care a fost aprobat anterior de Guvern și urmează să fie examinat în scurt timp de Parlament. Ministrul Finanțelor, Anatol Arapu a anunțat că se propune prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale în limita de 180 zile din momentul importului materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi

Acestea sunt prevederile proiectului politicii bugetar – fiscală pentru anul viitor care a fost aprobat anterior de Guvern şi urmează să fie examinat în scurt timp de Parlament. Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu a anunţat că se propune prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale în limita de 180 zile din momentul importului materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare utilizate la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului.

Acum o lună Serviciul Vamal a lansat serviciul e-customs la toate posturile vamale de frontieră. Acest serviciu de vămuire electronică, oferă exportatorilor posibilitatea să perfecteze declaraţia de export la distanţă, fără contact direct cu colaboratorii serviciului vamal. Drept urmare costurile aferente procedurilor de export pot fi micşorate de peste două ori, sunt reduse la minim riscurile de corupţie, iar întreagă procedură devine absolut transparentă şi poate fi supravegheată în regim on-line.

Calitatea serviciilor medicale şi relaţia cu beneficiarii sistemului AOAM vor defini activitatea CNAM în anul 2014. Obiectivele, incluse în Strategia de dezvoltare instituţională pentru anii 2014 – 2018 ajustată, au făcut cadrul de lucru al membrilor Consiliului de Administrare al CNAM, din ultima şedinţă a anului. Necesităţile beneficiarilor noştri stau la baza tuturor schimbărilor pe care le-am descris, iar acum, am purces la modificări de structură ale Companiei, tocmai pentru a avea la îndemână competenţa şi capacitatea angajaţilor CNAM de a le implementa, a spus Directorul general, Mircea Buga.

Confederaţia Naţională a Patronatului (CNPM) îşi exprimă dezacordul în legătură cu majorarea primei de asigurare medicală obligatorie, calculată sub formă procentuală din salariu şi alte recompense. Patronatele atenţionează că impactul deciziei respective nu a fost discutat cu agenţii economici, iar acest lucru reprezintă o încălcare flagrantă a legislaţiei privind dialogul social, relevă IPN. Reprezentanţii mediului de afaceri consideră că majorarea primei de asigurare medicală poate fi aplicată numai după o eficientizare a cheltuielilor din sistemul de asigurări medicale.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Art. 1. – Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 4723575,2 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 4823575,2 mii lei, cu un deficit în sumă de 100000,0 mii lei.

Guvernul şi coaliţia de guvernare au adoptat pentru anul fiscal 2014-2015, care va începe la 1 aprilie, un proiect de buget care presupune cheltuieli de 95.880 miliarde yeni (921 miliarde de dolari), potrivit ministrului de Finanţe Taro Aso, citat de Bloomberg. Necesarul de finanţare estimat pentru anul viitor a fost redus uşor, la aproximativ 396 miliarde de dolari.

Coaliția de guvernare se pare că va da curs solicitărilor venite din partea producătorilor agricoli de a reduce nivelul Taxei pe Valoare Adăugată de la 20 la sută la 8%. Subiectul a fost discutat ieri în cadrul ședinței Consiliului Coaliției. Totuși, potrivit deputaților, decizia ar urma să fie corelată și cu recomandările Fondului Monetar Internațional, relevă UNIMEDIA. Președintele fracțiunii liberal-democrate, Valeriu Streleț, susține că la acest capitol urmează să mai fie făcute anumite evaluări.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

În Republica Moldova, de la 1 ianuarie 2014, accizele la automobile au fost majorate, în medie, cu 4,3%. Aceste prevederi se conțin în politica bugetar-fiscală pe anul 2014, aprobată de Parlament, transmite NOI.md. Astfel, la automobilele cu capacitatea motorului cu benzină de pînă la 1000 cm cubi cu termenul de exploatare nu mai mare de 7 ani acciza a fost majorată de la 0,38 pînă la 0,4 euro pentru 1 cm cub; cu termenul de exploatare nu mai mare de 8 ani – de la 0,4 pînă la 0,42 euro; nu mai mare de 9 ani – de la 0,42 pînă la 0,44 euro; nu mai mare de 10 ani – de la 0,44 pînă la 0,46 euro pentru 1 cm cub.

Consiliul Economic al Prim-ministrului s-a adunat în după-amiaza zilei, la Guvern, pentru a discuta Foaia de parcurs privind acţiunile Executivului în vederea eliminării constrângerilor critice în calea mediului de afaceri pentru anii 2013-2014.

Radio Europa Liberă: Ministrul finanţelor Anatol Arapu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu. Guvernul a aprobat ieri proiectul bugetului pe 2014, care prevede o creştere a veniturilor cu 14,1% dar şi a cheltuielilor, cu 18,9%, faţă de anul curent. În aceste condiţii, deficitul bugetar nu va depăşi totuşi 2,3% din PIB. Între altele, se prevede o creştere a cheltuielilor pentru educaţie, cu 80% faţă de anul curent. Iar cele pentru asistenţa socială vor fi majorate cu aproape 18%. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, explică de ce se poate vorbi de un buget „conservator şi realist”, chiar şi pentru un an electoral:

Autorităţile capitalei vor să perceapă taxe pentru panourile publicitare pe uşile şi ferestrele oficiilor. Propunerea a venit din partea reprezentanţilor Secţiei reclamă din cadrul Primăriei municipiului Chişinău şi a fost discutată cu preşedintele Comisiei parlamentare economie, Veaceslav Ioniţă, dar şi reprezentanţii Inspectoratului Fiscal şi ai Ministerului Finanţelor.

2014 ar putea începe cu noi scumpiri. Ministerul Finanţelor vrea majorarea accizelor pentru ţigări, băuturi alcoolice, carburanţi şi automobile. Anunţul îi face pe unii consumatori să se gândească la reducerea consumului.

Deputați din Parlamentul Republicii Moldova și parlamentari din Serbia, Suedia, România, Ucraina, Georgia, Finlanda, Marea Britanie participă la seminarul regional „Rolul Parlamentului în combaterea corupției” care se desfăşoară în zilele de 18 – 19 noiembrie 2013 la Chişinău. Principalele subiecte vizează legislația anticorupție, conflictele de interese și imunitatea demnitarilor, rolul auditului în lupta cu corupția, cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, finanțarea partidelor.

Vameşii vor fi obligaţi să elibereze mărfurile importatorilor, chiar dacă vor exista divergenţe între cele două părţi, privind valoarea produselor. În schimb, agenţii economici vor trebui să prezinte, în decurs de 30 de zile, acte care să confirme valoarea în vamă. O iniţiativă legislativă în acest sens, semnată de Valeriu Guma, a fost examinată azi în Parlament. Iniţiativa legislativă prevede că, "în cazul în care organul vamal dispune amânarea determinării definitive a valorii în vamă, importatorul este în drept să ridice mărfurile dacă depune la bugetul de stat o garanţie care să acopere încasarea drepturilor de import corespunzătoare mărfurilor respective". Garanţia reprezintă diferenţa dintre valoarea declarată de organul vamal şi cea declarată de importator.

Victor Ponta a declarat, marti, ca Guvernul nu are pentru anul 2014 nici actiuni si nici obligatii concrete referitoare la largirea bazei de impozitare in domeniul contributiilor sociale.