Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

Foaia de parcurs privind abilitarea economică a femeilor ce va avea ca obiectiv cheie promovarea antreprenoriatului feminin și asigurarea accesului egal la resurse, urmează a fi implementată și în țara noastră. Astăzi, în cadrul unui atelier de lucru privind integrarea incluziunii sociale și de gen în inițiativele Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, părțile interesate au fost invitate să vină cu propuneri în acest sens. Evenimentul a fost organizat cu suportul Un Women.   Astfel, pe parcursul lunii iulie membrii Consiliului Economic vor realiza un sondaj pentru a identifica problemele cu care se confruntă mediul de afaceri în procesul de incluziune economică a femeilor, iar luna august va fi definitivat un concept al foii de parcurs,

Astăzi, 11 septembrie 2020, Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, intervenind în prevederile Codului fiscal, Codului de procedură penală, Legea privind activitatea specială de investigații și Codul contravențional.   Punerea în aplicare a legii este preconizată din 1 ianuarie 2021, Serviciului Fiscal de Stat fiind acordate atribuții pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice și extinderea competențelor de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.

Situația în domeniul investițiilor în contextul crizei pandemice a fost abordată în cadrul unei videoconferințe, cu participarea Ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean și echipa de experți a proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova pe politici economice”, implementat cu suportul GIZ. În cadrul discuțiilor, experții au menționat că situația de criză provocată de pandemia COVID-19 a schimbat planurile investitorilor locali și străini. În majoritatea țărilor europene, în primele luni ale anului curent se înregistrează o reducere a activităților investiționale.

Pe data de 21 august curent, a intrat în vigoare Ordinul ministrului Finanțelor nr. 80/2025 cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar...

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a înaintat pentru consultări publice proiectul pentru modificarea Legii nr. 357/2022 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a înaintat pentru consultări publice proiectul modificărilor la Legea nr. 341/2022 pentru modificarea Legii nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor

Republica Moldova, împreună cu alte 12 țări din regiunea Dunării și-au propus să susțină antreprenorii în dificultate și să contribuie la contracararea efectelor negative ale crizei epidemiologice actuale, prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance 2.0. Ministerul Economiei și Infrastructurii, în calitate de partener strategic asociat și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, în calitate de partener de proiect, contribuie la crearea unui ecosistem de sprijin pentru antreprenorii din Republica Moldova care se confruntă cu dificultăți, faliment sau doresc să lanseze o nouă afacere.

Companiile din Republica Moldova menționează că lipsa forței de muncă calificate se resimte tot mai acut și solicită suportul autorităților în aplicarea unor mecansime de stimulare prietenoase angajatului. În acest context, astăzi, 12 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat un studiu asupra stimulării salariaților pentru practicarea sportului și participarea la diverse activități culturale și facilitarea activității companiilor care investesc în sport, prin intermediul stimulentelor fiscale atât pentru agenții economici care stimulează salariații în practicarea sportului, cât și a companiilor care investesc în sport.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), informează despre lansarea apelului nr. II de depunere a cererilor pentru forma de subvenționare plăți investiții pe etape, în perioada 21 octombrie - 19 decembrie 2024.

Regulamentul privind modul de compensare a consumului de gaze naturale pentru consumatorii noncasnici pentru primii 500m3, aprobat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării prin Ordinul nr.27 din 9 martie 2023, este publicat în MO și a intrat în vigoare astăzi, 14 martie.

În luna iulie 2020 a fost aprobată Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Documentul are ca scop facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic de către companii și consumatori, simplificarea procedurilor vamale la exportul online, stimularea serviciilor poștale și de curierat, promovarea și atragerea în țară a platformelor naționale și internaționale de comerț electronic.   Astăzi, 3 februarie 2021, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru,

Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul Control Financiar de Stat au încheiat Memorandumul cu privire la instituirea cadrului interinstituțional de comunicare, interacțiune și cooperare, întru consolidarea mecanismului de protecție a intereselor financiare ale Republicii Moldova.

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

Orice subiect de antreprenoriat care desfășoară activitate de administrare a transformării biologice şi recoltării activelor biologice pentru vânzare sau pentru obținerea activelor biologice adiţionale şi/sau produselor agricole, trebuie să posede suficiente cunoștințe privind mecanismul formării costurilor de producţie

În scopul de a asigura calitatea mediului, statul prin lege a instituit pentru întreprinzători plăți în situația în care activitatea economică a acestora este generatoare de poluanți. Astfel, persoanele fizice și juridice care practică activitate de întreprinzător urmează să achite următoarele tipuri de plăți pentru poluarea mediului:

Ghișeul unic de raportare electronică a fost lansat la 27 ianuarie 2018 în scopul reducerea poverii raportării fiscale și este o platformă care oferă posibilitatea de prezentare centralizată a dărilor de seamă către mai multe instituții publice, fiind primul serviciu electronic centralizat de raportare financiară și statistică către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică. Ghișeul a substituit cu un singur proces unificat de raportare electronică prin portalul www.raportare.gov.md vechiul proces, când instituțiile publice și agenții economici expediau rapoartele în adresa fiecărei dintre cele cinci autorități.

Deșeurile de cupru, fier și oțel, cele din aluminiu (inclusiv aliajele de aluminiu), cioburile de sticlă și compostul, la îndeplinirea unor anumite criterii, ar putea să nu mai fie calificate ca deșeuri, în scopul promovării reciclării acestora, asigurării unui nivel ridicat de protecție a mediului, reducerii consumului de resurse naturale și a cantității de deșeuri direcționate spre eliminare.   Ministerul Mediului propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru cele 5 fluxuri de deșeuri menționate. Proiectul conține și Indicațiile metodice privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu, ce vor oferi Agenției de Mediu o metodologie generală de stabilire

16 iunie-20 iunie 2025

Registrul de reclamații ar putea fi anulat, în contextul în care, în incinta unităților de comerț este disponibilă informația de contact