La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii.

Potrivit formulei de calcul în baza căreia va fi aplicat impozitul forfetar începând cu ianuarie 2014, obligaţiile către stat pentru afacerile supuse acestui impozit vor ţine seamă de rangul localităţii, zonă, suprafaţă sau coeficient de sezonalitate. Impozitul forfetar, prin care se înlocuieşte cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o sumă fixă, se va aplica de la 1 ianuarie 2014, potrivit unui proiect de lege discutat şi avizat în primă lectură în guvern în şedinţa de săptămâna trecută şi care va fi trimis Parlamentului spre adoptare în regim de urgenţă.

Cine are competenţe de a determina dacă obiectele respective se atribuie sau nu la categoria unităţilor de comerţ şi sau de prestare a serviciilor de deservire socială? Are obligaţia agentul economic de a calcula şi achita taxa pentru unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială pentru acest spaţiu?

Ministerul de Finanțe urmează să introducă de la 1 ianuarie 2014 impozitul forfetar, astfel încât firmele din domenii cu evaziune fiscală ridicată (precum industria turismului, servicii etc) vor plăti obligatoriu o sumă minimă. Cum se va aplica impozitul forfetar? Autoritățile au luat în vizor operatorii din turism (hoteluri, pensiuni), restaurantele, barurile și cafenelele, salaoanele de înfrumusețare, spălătoriile auto. Astfel, aceste categorii care până acum plăteau o cotă de 16% impozit pe profit sau 3% din cifra de afaceri vor plăti un impozit forfetar începând, probabil, cu 1 ianuarie 2014. Noua taxa va fi calculată în funcție de mai multe criterii și nu va fi o sumă fixă ca până acum. Suprafața pe care-și desfășoară activitatea va fi un criteriu. În cazul spălătoriilor, stațiilor de vulcanizare sau IT, de exemplu, potrivit Evenimentului Zilei, se va aplica un coeficient de 6 lei până la 10 lei pe metru pătrat. Suma rezultată se înmulțește cu 12 luni.

În general, competiţia pentru noutate, pentru întîietatea informaţiei, în toate domeniile de activitate şi, mai ales, a celor din serviciul public, reprezintă acum, şi va reprezenta mereu, o stringenţă a zilei. Orice pas înainte care e performant şi conţine elemente ale modernului, nu are decît efecte benefice asupra societăţii.

Ţările UE trebuie să facă economie la energie, potrivit Directivei privind eficienţa energetică aplicată din 1 ianuarie 2014, în timp ce pachetul legislativ ce vizează supravegherea instituţiilor de credit permite limitarea primelor acordate bancherilor. Conform Directivei UE nr. 27/2012 privind eficienţa energetică, începând cu 1 ianuarie 2014, fiecare stat membru trebuie să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

Noua taxare a microîntreprinderilor, prin impozitul forfetar, care este introdusă de autorităţi pentru diminua evaziunea, ar putea avea efectul opus, de încurajare a muncii la negru.

Totodată, nu este clar dacă operatorii de publicitate exterioară pot beneficia sau nu de careva scutiri în acest sens, pentru situaţiile în care amplasează publicitate cu caracter social. Menţionăm că, operatorii de publicitate exterioară întrunesc calitatea de „Difuzor de publicitate”, noţiune prevăzută în art. 288 pct. 7) al Codului fiscal, iar sistemele de comunicare vizuală pentru plasarea publicităţii exterioare, prin intermediul cărora se plasează publicitatea socială corespund noţiunii de „Dispozitive publicitare”, prevăzută în art. 288 pct. 8) al Codului fiscal. Operatorii de publicitate exterioară, în contextul prevederilor art. 290 lit. q) al Codului fiscal, apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare, întrunind calitatea de persoane juridice înregistrate în calitate de întreprinzător care sunt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice, pentru amplasarea publicităţii exterioare, în baza Autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare. În partea, ce ţine de obiectul impunerii, se constată că, deşi în cazul taxei pentru dispozitivele publicitare acesta este specificat în art. 291 lit. q) al Codului fiscal, ca fiind „suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar”, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară, se regăsesc, conform art. 291 lit. c) al Codului fiscal, şi ca obiecte ale impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Avînd în vedere acest fapt, ar rezulta că, dacă pe aceste dispozitive sunt amplasate imagini cu caracter social, urmează a fi aplicate prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal. Adică, în acest caz operatorii publicităţii exterioare urmează a fi scutiți de taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) ca „producători şi difuzori ai publicităţii sociale”. Ţinînd cont de cele expuse, este corect sau nu de a aplica prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal de către operatorii publicităţii exterioare ca producători şi difuzori ai publicităţii sociale, la amplasarea imaginilor cu caracter social pe dispozitivele publicitare?

În scopul calculării impozitului pe bunuri imobiliare, conform dispozițiilor art. 276 din Codul Fiscal, bunurile imobiliare includ terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele și alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor. Unicul act normativ care definește noțiunile de clădire și construcție este Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr. 338 din 21.03.2003 (denumit în continuare– Catalog). Potrivit Catalogului, clădirile includ construcţiile arhitecturale destinate pentru crearea condiţiilor (protecţia contra factorilor climaterici etc.) de muncă, de trai, de deservire social-culturală a populaţiei și a condiţiilor de depozitare a valorilor materiale; iar construcţiile speciale sunt definite ca obiecte, a căror destinaţie constă în crearea condiţiilor necesare pentru realizarea procesului de producere prin executarea unor operaţiuni tehnice, nelegate de modificarea obiectului muncii.

La care categorie urmează a fi atribuit terenul respectiv în scopul impozitării: la pct. 1 lit a) din Anexa nr. 1 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal „toate terenurile, altele decît cele destinate fînețelor şi păşunilor: care au indici cadastrali — 1,5 lei pentru un grad hectar;care nu au indici cadastrali – 110 lei pentru 1 grad-hectar” sau la pct. 5 din Anexa nr. 1 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal „terenurile din extravilan pe care sunt amplasate clădiri şi construcții, carierele şi pămînturile distruse în urma activității de producție, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate — 350 lei pentru un hectar” În conformitate cu prevederile art. 36 din Codul funciar, din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă fac parte:

Consiliul de administrare al Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă” a decis să permită micro-întreprinderilor, în urma numeroaselor solicitări, accesul la subvenţiile pentru instalarea cazanelor moderne ce funcţionează pe bază de biomasă.

În general, competiţia pentru noutate, pentru întîietatea informaţiei, în toate domeniile de activitate şi, mai ales, a celor din serviciul public,reprezintă acum, şi va reprezenta mereu, o stringenţă a zilei. Orice pas înainte care e performant şi conţine elemente ale modernului, nu are decît efecte benefice asupra societăţii.

Începând cu 17 octombrie curent, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a lansat modulul „Abonează-te la notificări prin e-mail” din SIA ”Diseminarea mesajelor”. Modulul ”Abonare” este parte integrală din Sistemul informațional ”Diseminarea mesajelor”, care are drept scop îmbunătățirea procesului de informare a contribuabililor, simplificarea căilor de acces la informațiile necesare, înlăturarea lacunelor în procesul informării contribuabililor și diversificarea căilor de informare.

Ţinînd cont de faptul, că Consiliul Municipal Chişinău a adoptat Decizia nr. 3/2 „Cu privire la stabilirea şi punerea în aplicare a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială pe teritoriul municipiului Chişinău” la 29 martie 2013, ar fi oare corect ca taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială pentru trimestrul I a anului 2013 să fie calculată conform cotelor taxei aplicabile în anul 2012? În cazul în care întreprinderea deţine, conform autorizaţiei de funcţionare, un centru comercial (inclusiv un supermagazin, 4 magazine industriale, o cafenea, 2 baruri, 3 săli de agrement), cu suprafaţa comercială 4 000 m2, taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială urmează să fie calculată: reieşind din calculul 15 lei/m2 la suprafaţa de 4 000 m2? saureieşind din calculul 15 lei/m2 la suprafaţa de 4 000 m2, la care urmează a fi calculată suplimentar şi taxa pentru celelalte obiecte amplasate în cadrul centrului comercial (supermagazin, cafenea, baruri, etc.)?

Aspecte generale juridice În conformitate cu capitolul IX din Codul civil al Republicii Moldova, arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

Serviciul Fiscal de Stat are stabilit un obiectiv strategic în activitatea sa, care se referă la comunicare continuă cu contribuabilii, fiind o instituţie publică deschisă dialogului, care ia în considerare şi respectă necesităţile acestora. Astfel, prin comunicare, organul fiscal urmăreşte stabilirea nevoilor şi exigenţelor persoanelor fizice şi juridice pentru ca prin rolul şi atribuţiile pe care le deţine, să vină în întîmpinare acestora, realizînd în acest mod un interes general.

Serviciul Fiscal de Stat are stabilit un obiectiv strategic în activitatea sa, care se referă la comunicare continuă cu contribuabilii, fiind o instituţie publică deschisă dialogului, care ia în considerare şi respectă necesităţile acestora.

Parlamentul a adoptat în lectură finală un proiect de lege care prevede modificări şi completări la Legea cu privire la patenta de întreprinzător, comunică MOLDPRES. Potrivit modificărilor aprobate, plafonul veniturilor din vînzările anuale pentru titularii de patentă se va majora de la 100 de mii pînă la 300 de mii de lei. Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, a declarat că proiectul mai prevede dreptul titularilor de patentă de a activa în spaţii de pînă la 30 de metri pătraţi, spre deosebire de prevederile legale actuale conform cărora suprafaţa admisă era de 12 m pătraţi. Totodată, va fi permisă activitatea în pavilioane, gherete, tonete, şi nu doar în tonete cum era pînă în prezent.

I. Toate persoanele juridice au posibilitatea de a depune rapoartele fiscale cu aplicarea semnăturii digitale sau semnăturii electronice de autentificare. «Declaraţie electronică» reprezintă un instrument eficient de creare, verificare şi transmitere a rapoartelor fiscale prin intermediul reţelei internet, fără necesitate de deplasare la organul fiscal. De asemenea, oferă posibilitatea de a importa rapoartele fiscale pregătite preventiv în programele de evidenţă contabilă a contribuabililor (accesează modulul ”Convertor Declaraţie electronică”).

Reieşind din faptul că la aplicarea prevederilor art. 2 alin. (2) şi art. 13 al Legii nr. 231 din 23.09.2010 „Cu privire la comerțul interior” au apărut neclarități în ceea ce ține de obligativitatea dispunerii de autorizație de funcționare a unităților comerciale, eliberate de autoritatea publică locală, de către agenții economici care practică activitatea de acordare a serviciilor de taxi, solicităm explicații în partea ce ține de necesitatea dispunerii de această autorizație prin prisma art. 2 alin. (2) al Legii menționate, care stipulează: „În sensul prezentei legi, activitățile de comerț cu produse alimentare, nealimentare şi serviciile aferente private şi asigurarea unei surse de venit.