I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

Din fondul de intervenție al Guvernului vor fi alocate 25344,0 mii lei autorităților publice centrale și administrației publice locale pentru acordarea indemnizațiilor unice personalului medical și altor angajați care au contractat infecția COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Hotărârea Executivului nr. 654 din 26 august 2020 cu privire la alocarea mijloacelor financiare a fost publicată în Monitorul Oficial din 28 august curent.   Cele mai multe mijloace financiare vor fi alocate Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 8240,0 mii lei, Consiliului municipal Chișinău – 3296,0 mii lei, Ministerul Afacerilor Interne – 3040,0 mii lei și Comitetului executiv UTA Găgăuzia – 2016,0 mii lei.

Parlamentul a votat astăzi, 19 noiembrie 2020, în prima lectură proiectul  de lege ce prevede deducerea cheltuielilor suportate de angajați pentru testarea la COVID-19 a salariaților.   Astfel, art. 24 din Codul fiscal, care stabilește deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător, urmează a fi completat cu alin. 25, potrivit căruia se vor permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării virusului SARS-CoV-2. Totodată,  plățile efectuate pentru testarea salariaților în vederea depistării virusului SARS-CoV-2 vor constitui surse de venituri neimpozabile.

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la condițiile de plată a indemnizației de concediu către salariați.

Potrivit prevederilor art. 3 alin (1) al Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/207), angajatorul este în drept să acorde salariaţilor o alocaţie individuală de hrană, sub forma tichetelor de masă, achitând integral operatorului valoarea nominală a acestora, plata pentru imprimare a tichetelor de masă și alte servicii prevăzute de contractele încheiate între operator și angajator. Este interzis angajatorilor, la oferirea tichetelor de masă, să reducă salariul angajaților beneficiari de tichete de masă.

Cotă unică a impozitului pe venit Cota impozitului pe venit pentru persoanele fizice și pentru întreprinzătorii individuali va constitui 12% din venitul anual impozabil. Actualmente, impozitarea persoanelor fizice are la bază sistemul progresiv, prin aplicarea unui impozit în mărime de 7% pentru veniturile de până la 33 mii lei și 18% pentru cele de depășesc această sumă. Prevederea dată se conține în pachetul legislativ de reformă fiscală. Proiectul derivă din necesitatea perfecționării și ajustării legislației fiscale la evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel naţional, cât și international.

Potrivit pct.15 din Regulamentul privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.66 din 20.05.2020, pentru confirmarea subvenției, se prezintă următoarele documente în copie:

Conform art. 6 alin. (10) din Codul fiscal, impozitele şi taxele percepute în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.

În semestrul I al anului curent, în rezultatul activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru” desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat, au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale (impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi) în sumă totală de 6,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 2,6 mil. lei. Cele mai multe încasări au fost calculate la impozitul pe venit reținut din plățile salariale – 728 mii lei.   Potrivit datelor publicate de SFS, în primele șase luni ale anului curent, în cazul a 107 controale fiscale au fost depistate încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă,  în diminuare față de cele înregistrate în perioada similară a anului precedent cu 254 de cazuri.

Comisia pentru Situații Excepționale a adoptat astăzi, 15 aprilie 2020, Dispoziția nr. 18, prin care a fost aprobat graficul curselor aeriene pentru perioada 27 aprilie — 3 mai 2020. Totodată, prin această Dispoziție se autorizează cursa de transport rutier de pasageri, pentru repatrierea cetăţenilor Republicii Moldova, operată de către compania de transport „AGU „BELTRANSSPETAVTO" UD PREZIDENTA RB”, din 17 aprilie 2020, MINSK — CHIŞINĂU-MINSK.

Codul fiscal, la art. 24 alin. (15), prevede deducerea anumitor cheltuieli suportate de către contribuabil în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru destinate activității patronatelor, fundațiilor și altor asociații de reprezentare a activității de întreprinzător, în limita plafonului de deductibilitate a acestor cheltuieli,  care constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. Urmează avocații și notarii care achită cotizațiile Uniunii Avocaților și Camerei Notariale să țină cont de acest plafon și care este baza de calcul, dacă avocatul sau notarul nu are angajați pentru care să existe un fond de retribuire a muncii?

Ieri, 28 iulie, prim-ministrul Ion Chicu a susținut un briefing în care a vorbit despre situația în agricultură, prezentând acțiunile concrete întreprinse și cifrele exacte ale sumelor alocate de către Guvern agenților economici din domeniul agriculturii.   Șeful Cabinetului de miniștri a declarat că, din cauza intemperiilor, roada anului 2020 pentru culturile cerealiere din prima grupă (grâu, orz, rapiță) practic a fost compromisă: „Anul 2020 a venit nu doar cu pandemia, dar și cu o secetă dură care a provocat pierderi esențiale în agricultură. Din cele 415 mii de hectare de culturi cerealiere, aproape 200 mii au fost afectate în proporție de peste 60%.”

Guvernul, în contextul punerii în aplicare a prevederilor politicii fiscale şi vamale pentru anul curent, a aprobat, prin HG nr. 311/2023,

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

În primele trei luni ale anului curent, din Fondul de rezervă a Guvernului au fost utilizate 36028,0 mii lei. Mijloacele financiare au fost repartizate Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru procurarea echipamentelor de protecție (ecrane și respiratoare) în scopul prevenirii și controlului infecției cu COVID-19. În același timp, în perioada ianuarie-martie 2020, din Fondul de intervenție a Guvernului au fost cheltuite 115 mii lei, care au fost repartizate Consiliului sătesc Nișcani din raionul Călărași, pentru reparația unei case de locuit.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Pensia facultativă este prestația plătită la pensionare sau în perspectiva pensionării participantului sau beneficiarului suplimentar şi distinct de pensia furnizată de sistemul public de asigurări sociale, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de legea privind fondurile de pensii facultative care definește și noțiunea respectivă. Proiectul de lege a fost aprobat în cadrul ședinței Executivului din 10 iunie 2020 și urmează a fi prezentat Parlamentului spre examinare și aprobare. Documentul stabilește cadrul legal pentru constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative pe baza economiilor capitalizate individuale, cerinţele faţă de organizarea, licențierea şi activitățile desfășurate de administratori, norme depozitarii fondurilor de pensii facultative.

Crearea unui cadru legislativ nou de reglementare a relaţiilor funciare adaptat realităților actuale este scopul elaborării Codului funciar în redacție nouă, în Monitorul Oficial din 8 ianuarie curent fiind publicată Hotărârea Guvernului nr. 957 din 22 decembrie 2020 cu privire la aprobarea proiectului Codului Funciar. După aprobare, acesta va substitui Codul pus în aplicare în anul 1991, precum și un șir de acte normative adoptate ulterior.   Documentul este structurat în XIII capitole și 78 articole și reglementează o nouă clasificare a terenurilor, modul de folosință a acestora, proprietatea asupra lor, clasificarea terenurilor cu destinație agricolă, a fondului forestier, fondului apelor, destinate construcțiilor și amenajărilor, celor cu destinație specială sau destinate ocrotirii naturii și de valoare istorico-culturală.