Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Hotărârea Guvernului nr.311/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului pentru implementarea politicii fiscale și vamale, aprobată în cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 25 mai anul curent, a fost elaborată în temeiul art. XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative

1. Actele normative aferente ținerii și organizării contabilității în asociațiile de coproprietari în condominiu Deoarece în practică apar multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) în articolul respectiv vom examina atât prevederile actelor normative din domeniu, cât și exemple practice.

Proiectul de lege ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2024, propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor, prevede majorarea plafonului venitului anual impozabil obținut de către persoanele fizice în vederea acordării acestora a dreptului de utilizare a scutirii personale, de la 360 mii lei până la 720 mii lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901.

 Întreprinderea care nu este înregistrată ca plătitor al TVA și urmează a fi lichidată are datorii față de creditori la unele împrumuturi primite. Termenul de prescripție a datoriilor a expirat în anii 2019 și 2021. Vor constitui aceste împrumuturi obiect al impunerii pentru regimul fiscal pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM)? 

Monopol fiscal este statutul atribuit de Guvern unei întreprinderi sau grupului de întreprinderi pentru a desfășura în exclusivitate o activitate economică aferentă unor bunuri, servicii, grup de bunuri sau grup de servicii, prevede proiectul completărilor la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi elaborat de Ministerul Economiei și examinat de secretarii de stat în cadrul ședinței desfășurate pe data de 5 mai. Astfel, în condițiile aprobării documentului în redacția propusă, Legea nr. 845/1992 va fi completată cu cap. VI2 –„Întreprinderea cu statut de monopol fiscal”.   Conform proiectului, statutul de monopol fiscal poată fi atribuit doar întreprinderii

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 64 de voturi,  proiectul de lege de modificare a Legii nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, pentru a oferi claritate obligativității racordării valorii bunurilor mobile și imobile la prețul real începând cu anul 2018, precum și indicarea valorii de piață a bunurilor.   Astfel, va fi stabilită o perioadă de referință, care să ofere claritate în cazul obligativității racordării valorii bunurilor mobile și imobile la prețul real. În acest sens, se propune ca subiecții declarării să declare valoarea reală a bunurilor dobândite după anul 2018 inclusiv,

Potrivit prevederilor capitolului II din Instrucțiunea privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC21), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, la codul 32 (codul sursei de venit PLs)) în col.4 se reflectă suma venitului calculat și îndreptat spre achitare din care nu urmează să se reţină în prealabil impozitul pe venit (art.90 din Codul fiscal).

Conform Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în perioada de 10 luni ale anului 2025, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 41215,8 mil. lei sau 85,0% din planul anual prevăzut.

Mijlocul de transport al entității a fost implicat în accident rutier. În rezultatului accidentului rutier s-a constatat că transportul nu poate fi supus reparației. Astfel, a fost luată decizia de lichidare a mijlocului de transport. Automobilul a fost asigurat conform poliței de asigurare CASCO, în rezultat entitatea a obținut compensație de la compania de asigurare. Totodată, a fost luată decizia privind procurarea unui transport analogic necesar activității de întreprinzător.

Conform Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în perioada de 9 luni ale anului 2025, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 37717,4 mil. lei sau 77,8% din planul anual prevăzut.

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) reprezintă piloni fundamentali ai accesului la resurse financiare pentru comunitățile în care activează, au drept scop sprijinirea activităților legale ale membrilor lor și contribuie la îmbunătățirea condițiilor economice și sociale. Succesul și credibilitatea acestor entități depind, în mare măsură, de un control intern solid și de o guvernanță transparentă.

Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

Creditarea responsabilă este definită drept activitatea de creditare în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, nu își asumă un risc excesiv de credit, nu permite debitorului să își asume obligații financiare excesive și nu contribuie la acumularea excesivă a gradului de îndatorare a debitorilor.   Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat Regulamentul privind cerințele de creditare responsabilă aplicate de organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce are ca scop stabilirea față de OCN înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate, a cerințelor de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori.  

Tendința ascendentă de creditare a persoanelor fizice a continuat și în anul 2020, valoarea împrumuturilor acordate la finele perioadei de raportare majorându-se atât pe segmentul bancar (cu 10,6 la sută în termeni anuali), cât și pe cel nebancar (cu 2,0% în termeni anuali) și a depășit 25,26 mld. lei, constată Banca Națională a Moldovei (BNM) în Raportul asupra stabilității financiare în anul 2020.   Cu toate că soldul brut al datoriei sectorului privat față de bănci și organizațiile de creditare nebancară (OCN) s-a majorat în anul trecut, standardele de creditare mai dure în condițiile situației pandemice au redus ritmul de creștere a creditării comparativ cu anul 2019.

Datele din Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat publicat de Casa Națională de Asigurări Sociale denotă că, în luna ianuarie a anului 2022, în BASS au fost acumulate venituri în sumă totală de 3188,7 mil. lei sau 10,2% din planul anual stabilit de 31224,2 mil. lei.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 1311,6 mil. lei sau 7,1% din suma anuală prevăzută de 18367,7 mil. lei. Suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 215,0 mil. lei sau cu 19,6% faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2021.

Parlamentul, a aprobat în prima lectură vineri, 12 decembrie, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026, la baza elaborării căruia a stat prognoza indicatorilor macroeconomici, actualizată de MDED în conformitate cu contextul economic intern și dinamica piețelor externe.

Codul fiscal ar putea fi completat cu capitolul 104 ce va reglementa regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase. Un proiect de lege în acest sens este înregistrat pe agenda Parlamentului.   Astfel, agentul economic care procură deșeuri de metale feroase și neferoase de la persoanele fizice ar putea asigura reținerea finală la sursa de plată 12% din venitul anual impozabil din plățile efectuate în folosul subiectului impunerii.

Veniturile bugetului de stat se majorează cu 767,8 mil. lei din contul încasărilor sporite din impozite și taxe cu circa 700 mil.lei, precum și din alte venituri în sumă de 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile BS cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB.   În MO din 12 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 334 din 10 noiembrie 2021 pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.