În primele patru luni ale anului curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 4,6 mil. tone de mărfuri, cu 0,7% mai puțin decât în perioada similară din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică. Cel mai utilizat mijloc de transport rămâne cel rutier, care deține 82,5% în structura mărfurilor transportate în perioada menționată sau 3,8 mil. tone de mărfuri, fiind cu 9,3% mai mult față de perioada similară din anul precedent.   Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul rutier revin întreprinderilor din mun. Chişinău – 50,8%. În regiunea de dezvoltare Centru cu acest tip de transport au fost transportate 29,1% de mărfuri, în regiunea de dezvoltare Nord – 12,6%,

În scopul executării prevederilor cap. 112 din Titlul V al Codului fiscal (în continuare – CF), introduse prin Legea nr. 356/2022 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și care urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor a elaborat

Unele servicii publice atribuite în competența IP „Agenția Servicii Publice” (ASP) și Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) vor fi prestate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor Publice (CUPS). Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la pilotarea CUPS va fi examinat în ședința de astăzi a Executivului. În realizarea proiectului vor fi implicate 9 misiuni diplomatice și oficii consulare ale RM în 7 țări și 17 unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi din toare regiunile de dezvoltare, în care vor fi pilotate centrele. Lista participanților este anexată la proiect.    Potrivit documentului, CUPS este definit drept un canal de prestare a serviciilor publice, prin care segmentul de primă linie (front-office) de prestare

În cazul în care mărfurile exportate pierd calitățile de comercializare, ce documentele eliberate de autoritățile competente urmează a fi anexate la reclamațiile privind cantitatea și calitatea mărfurilor înaintate de partenerii economici externi?   Legea nr. 1466-XIII/1998   reglementează modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor economici şi a autorităților administrației publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare –Lege). Art. 2 din Lege definește noțiunea de repatriere a mijloacelor băneşti și data efectuării acesteia1.

Hotărârea Guvernului nr.226 din 4 aprilie 2022 pentru modificarea HG nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) a intrat în vigoare, fiind publicată în MO pe data de 8 aprilie curent. Modificările au fost operate în scopul facilitării accesului producătorilor agricoli la sursele Fondului, precum și pentru îmbunătățirea politicilor de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural prin ajustare la necesitățile economiei naționale.   Astfel, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pe lângă dreptul de a distribui mijloacele Fondului, poate redistribui mijloacele financiare nevalorificate până la data de 1 septembrie

De ce aspecte fiscale urmează să țină cont persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, la procurarea unui bun imobil în cazul în care veniturile utilizate sunt obținute din surse aflate în afara Republicii Moldova (din salariu)?

Serviciul Fiscal de Stat a publicat Strategia de deservire a contribuabililor pentru anii 2021-2026 – un document de politici în domeniul deservirii contribuabililor pe termen lung, dezvoltată/elaborată în contextul Programului de activitate a Guvernului, Planurilor de activitate a Ministerului Finanțelor și a Serviciului Fiscal de Stat, Strategiei de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat, precum și a altor documente de politici la nivel național și instituțional. Unul dintre obiectivele incluse în document este fortificarea capacităților de comunicare cu contribuabilii. În continuare prezentăm acest obiectiv, în formularea inclusă de autoritatea fiscală în Strategie.

Pe parcursul anului 2022 întreprinderile mici și mijlocii din țara noastră vor avea posibilitatea să acceseze noi programe implementate de Organizația de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Faptul a fost anunțat în cadrul unei conferințe organizată de Ministerul Economiei și ODIMM.   După cum a menționat directorul interimar ODIMM, Dumitru Pîntea, în bugetul de stat pentru anul curent sunt aprobate mijloace financiare în sumă de 140 mil. lei pentru implementarea proiectelor gestionate de ODIMM, dar urmează discuții cu partenerii externi pentru a extinde resursele disponibile, astfel încât să sporească suportul oferit pentru dezvoltarea IMM-urilor.

În primele opt luni ale anului curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 11,3 mil. tone de mărfuri, cu 11,4% mai mult decât în perioada similară din anul 2020, iar parcursul mărfurilor a constituit 3227,8 mil. tone-km, cu 9,8% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Cele mai multe mărfuri au fost livrate cu transportul rutier – circa 82,8% din total sau 9,4 mil. tone, fiind cu 16,8% mai mult față de perioada similară din anul precedent. Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul rutier revin întreprinderilor din municipiul Chişinău (46,1%), iar regiunilor de dezvoltare

Biroul Național de Statistică este reorganizat prin fuziune cu Instituția publică „Serviciul informațional al rapoartelor financiare de pe lângă Biroul Naţional de Statistică”. Hotărârea Guvernului nr. 935 cu privire la organizarea şi funcţionarea Biroului Naţional de Statistică (BNS) din 24 septembrie 2018 a fost publicată în MO din 5 octombrie curent. Tot prin această Hotărâre a fost aprobat şi Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, stabilind misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile şi drepturile acesteia.

Crearea condițiilor pentru dezvoltarea acvaculturii cât și păstrarea și restabilirea fondului genetic piscicol; dezvoltarea potențialului științific și tehnologic, introducerea tehnologiilor inovatoare în domeniul acvaculturii capturării resurselor biologice acvatice; prelucrarea și depozitarea materiilor prime ale produselor finite; asigurarea eficienței activităților autorităților de stat în acvacultură și îmbunătățirea cadrului legal de reglementare sunt sarcinile Programului Național de Consolidare și Dezvoltare a Sectorului de Acvacultură în Republica Moldova pentru anii 2020-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2020-2022. Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea documentului este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Necesitatea actualizării Legii privind culturile nucifere, îmbunătățirea politicii de subvenționare pentru susținerea producătorilor de nuci, crearea unei cooperative a producătorilor de nuc și alte culturi nucifere, dar și responsabilizarea producătorilor autohtoni de material săditor sunt doar o parte din subiectele discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) la solicitarea producătorii și exportatorii de nuci din Moldova. Analizând sistemul de subvenționare, care la momentul actual ia în calcul suprafața plantației, nu și densitatea și soiurile sădite, aceștia s-au referit la costurile diferite chiar de la plantarea livezilor.

Codul Fiscal prevede o diversitate de beneficii extra-salariale (enumerate mai jos), pentru care angajatorul, în unele cazuri, nu datorează impozit, prime de asigurare obligatorii de asistență medicală și/sau contribuții sociale sau care, în alte cazuri, pot fi deduse din

Legislația fiscală în vigoare prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei (art. 231 alin.(4) din Codul fiscal).

Din 1 mai 2022 va fi pusă în aplicare procedura simplificată de radiere din Registrele de stat a gospodăriilor țărănești inactive. În Monitorul Oficial din 1 aprilie 2022 (nr. 88-95) a fost publicată Legea nr.51 din 10 martie 2022 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier) și modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Documentul are drept scop susținerea micului business din agricultură, care prevede instituirea unor măsuri de suport pentru activitatea gospodăriilor țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ).      

Consiliul Concurenței va realiza planificarea strategică a activității de control prin aplicarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să-și concentreze activitatea de control ce ține de monitorizarea ajutorului de stat. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activități economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit sector, pe dimensiune locală sau regională.   Prevederile sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniul monitorizării ajutorului de stat de către Consiliul Concurenței.

Veniturile bugetului de stat au fost majorate cu circa 3,7 mld. lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 mld. lei (2,2%), iar deficitul bugetar s-a diminuat cu 2,5 mld. lei (16,8%). În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 135 din 4 octombrie 2021 privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.   Reestimarea veniturilor are la bază prognoza indicatorilor macroeconomici revizuită în luna august de către Ministerul Economiei, precum și creșterea încasărilor la impozite și taxe înregistrată în primele opt luni, care se datorează, în mare parte, restabilirii treptate a economiei. Se estimează că veniturile provenite din accize se vor majora cu 145,8 mil. lei, creșterea încasărilor din TVA cu 2 120,0 mil. lei, iar a impozitului pe venit – de 490, 2 mil. lei.

Ajustarea normelor naționale la standarde și bune practici internaționale în domeniu sunt scopurile proiectului noii legi cu privire la publicitate înregistrat în Parlament. Potrivit autorilor, elaborarea proiectului a fost dictată de necesitatea îmbunătățirii reglementarilor în domeniu, ce vor contribui la crearea unui climat adecvat de dezvoltare a pieței de publicitate în care să primeze responsabilitatea socială a tuturor actorilor implicați în activități publicitare. De menționat că la momentul de față sectorul este reglementat de Legea cu privire la publicitate nr. 1227/1997.   Inițiativa concretizează obiectul reglementărilor în domeniu (relațiile între furnizorii, producătorii, distribuitorii, difuzorii și consumătorii de publicitate); adaptează terminologia din legislația naționala în domeniu la terminologia europeana si internaționala. În acest context, este semnificativ extins spectrul noțiunilor utilizate si definite.

Republica Moldova va beneficia de finanțare adițională în sumă de 24,8 mil. euro pentru implementarea procesului de imunizare al populației. Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 15 septembrie, proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare privind Proiectul „Răspuns de Urgență la COVID-19 – finanțare adițională”, semnat la 9 august 2021.   Scopul Acordului constă în oferirea finanțării suplimentare sub formă de credit, în vederea susținerii implementării procesului de imunizare anti COVID-19 la nivel național, prin achiziționarea de vaccinuri,

Republica Moldova ar putea beneficia de un acord de finanțare în sumă de circa $20,87 mil. – credit pe termen lung și $5,537 mil. – grant nerambursabil pentru realizarea proiectului „Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale” (IFAD VIII). Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultare proiectul Decretului Președintelui RM privind inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului de Finanțare dintre Republica Moldova și Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă. În componența delegației oficiale pentru negocierea proiectului vor fi incluși reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerului Justiției, Ministerului Economiei și Infrastructurii și Cancelariei de Stat, precum și ai MADRM.