Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări pentru cetățenii, care au atins vârsta de pensionare, conform legislației Republicii Moldova, dar care, în momentul de față, aflându-se peste hotare, în țările cu care Republica Moldova are semnate acorduri bilaterale în domeniul securității sociale, nu pot reveni din cauza suspendării transportului de pasageri în perioada pandemiei de COVID-19.

În cadrul ședinței Guvernului din 24 iulie curent au fost aprobate un șir de modificări și completări la Regulamentul сu рrivirе la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate), propuse de Ministerul Finanțelor. Elaborarea proiectului a fost dеtеrminаtă de necesitatea îmbunătățirii procedurilor respective. Conform autorilor, în procesul aplicării cadrului legal ce reglementează activitatea Agenției de Recuperare а Вunurilоr Infracționale (ARBI) au fost constatate lacunele de ordin normativ ce urmează a fi excluse.   Proiectul aprobat prevede completarea pct. 10 din Regulament cu două subpuncte noi (3) și 4)) în vederea fortificării capacităților ARBI de а administra eficient bunurile infracționale, și anume mijloacele bănești  sechestrate pe conturile bаnсаrе.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a făcut publice rezultatele primului concurs de granturi din cadrul Programului „Start pentru tineri: o afacere durabilă la tine acasă”. Astfel, 128 de tineri din Republica Moldova vor obține granturi din partea statului pentru inițierea propriilor afaceri. Suma totală a finanțării nerambursabile este de 20,54 mil. lei. Implementarea proiectelor investiționale ale tinerilor va contribui la crearea a 479 locuri de muncă, dintre care 330 sunt pentru tineri și 267 pentru femei. Afacerile susținute prin acest program vor contribui la atragerea în economie a circa 38,78 mil. lei investiții. Aplicațiile beneficiarilor au fost recepționate în perioada lunilor ianuarie-februarie și evaluate în regim online în perioada stării de urgență.

Adoptarea legislației cu privire la parcurile pentru tehnologia informației a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional.   Primul parc IT virtual a fost lansat la 1 ianuarie 2018, iar rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate.  Numărul rezidenților Moldova IT Park a depășit, recent, cifra de 600 companii, dintre care 100 companii au aderat la parcul IT pe parcursul anului 2020. Aproape 50% dintre rezidenți sunt companii create după lansarea Moldova IT Park.

Aprecierea impactului pandemiei asupra mediului de afaceri din Republica Moldova, măsurile de susținere a activității de întreprinzător pe domeniul fiscal și de asigurărilor sociale în aceste condiții, dar și provocările pentru angajatori și angajați pe segmentul relațiilor de muncă au fost subiectele examinate în prima zi a Conferinței Naționale a Contabililor MoldTax 2.0.   Riscurile economice, fiscale, psiho-emoționale au fost evidențiate de toți speakerii  Conferinței, sinceritatea acestora fiind înalt apreciată de 125 de contabili participanți la evenimentul organizat de Proactive.

Prim-ministrul Ion Chicu a discutat cu Laszo Diosi, președintele Asociației Businessului European, și Mariana Rufa, directorul executiv al Asociației. Discuția a fost concentrată pe impactul economic produs de acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiei Covid-19, atât la nivel național, cât și global. Reprezentanții EBA au apreciat dialogul deschis cu Guvernul în această perioadă și au prezentat premierului un set de propuneri de măsuri pentru susținerea sectorului privat.

În Monitorul Oficial din 8 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1276 din 26 decembrie 2018 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă. Documentul conține următoarele proceduri: • de înregistrare cu statut de șomer și scoatere din evidență a șomerilor

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre evoluția finanțelor publice, precum și un rebus fiscal. ȘTIAȚI CĂ… • se spune că autoritatea fiscală i-a cerut lui Dmitri Mendeleev să rotunjească tăria la votcă de la 38 la 40 grade pentru a simplifica calculul impozitului pe alcool? Savantul însuși considera că valoarea optimă este 38 grade. • cuvântul „boicot” are implicații fiscale? Odată, un irlandez pe nume Boicot a refuzat să achite impozitul funciar. Atunci Liga pecuniară le-a ordonat locuitorilor din acea zonă să uite de existența acestuia. Astfel, lui nu i se mai livra corespondența, lucrătorii şi menajerele l-au părăsit, iar vecinii au încetat să comunice cu el.

Prin Hotărârea Guvernului nr.8/2021 a fost modificat Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500/1998 (în continuare – Regulament), scopul modificărilor fiind simplificarea procedurii de casare a mijloacelor fixe cu ulterioara verificare de către organele de conducere (consiliul societății pe acțiuni/întreprinderii de stat, comisia de cenzori, societatea de audit) a tuturor acțiunilor întreprinse în acest sens.    Procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de Regulament anterior era unul anevoios, deseori creând dificultăți,

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

Atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice vor fi extinse prin acordarea competențelor suplimentare de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.   Guvernul, în ședința din 3 iulie 2020, a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative. Acesta prevede operarea modificărilor în Codul fiscal (CF), Codul de procedură penală (CPC), Codul contravenţional și Legea nr. 333/2006 privind statutul ofiţerului de urmărire penală și alte acte legislative.

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

ACCES CPAS (sistemul prin care cetățenii își pot verifica informația ce ține de asigurările sociale) a fost îmbunătățit cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova și adaptat la noile necesități informaționale. Noua versiune a sistemului a fost lansată astăzi, 29 septembrie 2020.   Menționăm că, prima versiune a ACCES CPAS a fost lansată în anul 2010, cu suportul Programului USAID BIZTAR. Pe parcursul ultimilor ani, utilizatorii acestui sistem s-au confruntat cu anumite dificultăți de ordin tehnic la accesarea sistemului, din motivul că tehnologiile utilizate la dezvoltarea acestuia nu erau adaptate la ultimele versiuni ale web-navigatoarelor.

Poate o reprezentanță permanentă a unei societăți nerezidente în Republica Moldova să emită facturi fiscale pe teritoriul Republicii Moldova, cu indicarea în factură a rechizitelor bancare ale societății mamă (nerezidentă)? Poate societatea nerezidentă să încaseze plata pentru serviciile prestate de către reprezentanța permanentă pe teritoriul Republicii Moldova?

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Furnizorii de ajutor de stat urmează să raporteze Consiliului Concurenței toate ajutoarele de stat acordate pe perioada anului 2019 până în data de 31 martie curent, anunță instituția. Potrivit Legii cu privire la ajutorul de stat, entitate raportoare este orice autoritate a administraţiei publice centrale ori a unei unităţi administrativ-teritoriale sau orice persoană juridică care administrează, direct sau indirect, resursele statului sau ale UAT.

   În perioada 3-18 iulie 2020 s-a desfășurat sondajul ”Impactul pandemiei COVID-19 asupra activității companiilor din Moldova: realități, așteptări, acțiuni”, efectuat de Camera de Comerț Americană din Moldova, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Menționăm că aceasta este cea de-a doua ediție a sondajului, prima fiind efectuată în luna aprilie curent.   Astăzi, rezultatele sondajului au fost prezentate pe platforma Consiliului Economic, în cadrul unei ședințe online. 

Subiecți al subvenției pentru crearea locurilor de muncă vor deveni persoanele fizice care prestează o muncă conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă, prevede proiectul pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1145/2017 (în continuare – proiect), prin care a fost aprobat Regulamentul privind subvenționarea creării locurilor de muncă.   Necesitatea operării modificărilor este condiționată de analiza informației prezentată de Ministerul Finanțelor privind mersul implementării mecanismului de subvenționare în perioada 2018- 2019, fiind constatat că la el au aplicat nouă agenți economici (sau 0,19% din numărul întreprinderilor din industria prelucrătoare), dintre care doar o singură companie a reușit să îndeplinească criteriile de eligibilitate1.

Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi au la bază principiul egalității de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. Statul garantează excluderea oricărei forme de discriminare pe criteriu de dizabilitate.