Pe perioada stării de urgență, se permite comerțul ambulant cu produse agricole vegetale de producție proprie, în baza autorizației de amplasare emise de autoritatea publică locală, cu asigurarea obligatorie a respectării normelor pentru reducerea răspândirii infecției COVID-19. Autorizația de amplasare și cerințele de organizare a comerțului ambulant vor fi stabilite de către autoritățile publice locale. Aceste și alte prevederi sunt incluse în Dispoziția aprobată astăzi, 8 aprilie 2020, de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Încă o condiție pentru autorizarea antrepozitelor vamale: acestea vor primi autorizația sau acordul de funcționare, dacă sistemul de supraveghere video va corespunde cerințelor Serviciului Vamal. În ședința Guvernului de astăzi, 30 ianuarie 2019, cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al RM, prevederile Regulamentului fiind aduse în concordanță cu prevederile codului.

Inspectorul de muncă cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă, în cazul constatării unui pericol iminent de accidentare, va fi în drept să dispună sistarea funcționării (inclusiv prin sigilare, cu indicarea în procesul-verbal de control) a atelierelor,  halelor,  secțiilor, a altor subdiviziuni ale entității, sistarea exploatării clădirilor, a edificiilor și a echipamentelor tehnice, precum și a lucrărilor și proceselor tehnologice. Ridicarea măsurii de sistare va putea fi efectuată de către inspectorul care a dispus-o sau de către un alt inspector împuternicit de către directorul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), sau de către instanța de judecată și doar după ce angajatorul face dovada lichidării circumstanțelor pentru care a fost aplicată sistarea.

   În perioada 3-18 iulie 2020 s-a desfășurat sondajul ”Impactul pandemiei COVID-19 asupra activității companiilor din Moldova: realități, așteptări, acțiuni”, efectuat de Camera de Comerț Americană din Moldova, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Menționăm că aceasta este cea de-a doua ediție a sondajului, prima fiind efectuată în luna aprilie curent.   Astăzi, rezultatele sondajului au fost prezentate pe platforma Consiliului Economic, în cadrul unei ședințe online. 

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Săvârșirea unei încălcări a legislației presupune atragerea persoanei la răspundere. Totuși, Codul fiscal (CF) prevede anumite excepții de care poate beneficia contribuabilul care a admis o încălcare constatată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În articolul dat vom evidenția aceste situații și vom constata care sunt aceste „beneficii”:   Aplicarea amenzii doar pentru încălcarea fiscală semnificativă  

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

Prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, lansat în anul 2019 de Ministerul Finanțelor, au fost finanțate până în prezent 180 de afaceri ale tinerilor antreprenori, în sumă totală de 114,2 milioane lei. În primul trimestru al anului 2020 au fost creditate 33 de sub-proiecte în valoare de 19,4 milioane lei. Programul deja s-a extins în 34 de raioane ale țării și are acoperire națională prin filialele a 8 institutii financiare participante partenere.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

1. (29.1.6.32) Arhivă (întrebare și răspuns la nr. 29.1.6.11.) 2. (29.1.6.27) Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului mediu scriptic al salariaților?

La 1 august 2019, s-a împlinit un an de la finalizarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform” din subordinea Ministerului Finanțelor, prin transformarea „Fintehinform” în Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și fuziunea celorlalte două întreprinderi cu CTIF, instituție care a preluat, conform Hotărârii Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, drepturile, obligațiile și funcțiile celor trei entități. Cu acest prilej, corespondentul nostru a discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre bilanțul activităților noii instituții, preocupările curente și proiectele ei de viitor.

Politici aferente activității de întreprinzător Extinderea infecției COVID-19 provoacă efecte negative asupra economiei mondiale prin reducerea circuitului de bunuri și servicii, respectiv, a consumului, investițiilor și comerțului internațional. Economia națională nu este o excepție de la aceste evoluții, fiind în fața unor provocări asupra sistemului de sănătate și cel economic fără precedent. Astfel, conform prognozei actualizate pentru anul 2020, PIB-ul național va înregistra o descreștere în termeni reali, față de anul 2019, cu 3,0%, exporturile – cu 3,8% și importurile – cu 7,6%. În aceste condiții, se impune necesitatea implementării unor politici menite să atenueze efectele negative ale răspândirii infecției COVID-19 asupra sectorului privat.

Partea I Partea II 1. Respectarea cerințelor privind tranzacțiile cu persoanele afiliate Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în conformitate cu prevederile p. 38 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale AEÎ, aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) nr. 17/8 din 30.04.2008, pot încheia tranzacții cu persoanele afiliate și/sau cu grupuri de persoane care acționează în comun cu persoanele afiliate.

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de lege privind instituirea unor măsuri suplimentare de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative. Proiectul prevede instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător, a cetățenilor în perioada stării de urgență, precum și modificarea unor acte legislative. Pentru implementarea respectivelor măsuri va fi necesar alocarea suplimentară a 816 mil.lei, fapt ce urmează a fi prevăzut în cadrul exercițiului de rectificare bugetară, ce va fi realizat în termeni proximi.

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

La 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.657 din 17 decembrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală”. Măsura este calificată drept una ce va contribui la combaterea evaziunii fiscale prin limitarea achitărilor efectuate în numerar. Astfel, la concurs vor fi admise tranzacțiile de achitare a mărfurilor și serviciilor efectuate cu cardul bancar emis de una dintre băncile comerciale licențiate din Moldova, la loterie fiind luate în calcul tranzacțiile ce vor depăși suma de 30 de lei. Nu vor fi admise la tragerea la sorți pentru obținerea premiilor tranzacțiile de retragere a numerarului de pe contul de card, cele efectuate cu cardul bancar de către persoanele fizice în afara RM, transferurile mijloacelor de pe contul de card pe conturile bancare ale persoanelor fizice și/sau juridice,

Prevederile generale referitoare la unităţile de schimb valutar sunt expuse în Legea  nr. 62/2008 privind reglementarea valutară (în continuare – Legea nr. 62/2008).  Aceasta stabilește că pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice categoriile de rezidenţi, denumiţi unităţi de schimb valutar1 (în continuare – USV).   Operaţiunile de schimb valutar în numerar cu persoane fizice se efectuează de către USV cu aplicarea maşinii de casă şi control (MCC), în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul aplicării acesteia.

Serviciul Vamal reamintește că, începând cu 30 octombrie 2019, întreprinzătorii mici și mijlocii, care exportă cantități mici de produse prin intermediul trimiterilor poștale sunt scutiți de necesitatea depunerii declarațiilor vamale pentru fiecare tranzacție. Astfel, antreprenorii care exportă mărfuri a căror valoare facturală per livrare nu depășește suma de 1 000 de euro, pot depune o singură declarație vamală electronică pentru toate tranzacțiile efectuate în decurs de o lună.