Impozitul pe bunurile imobiliare reprezintă o plată obligatorie la bugetul local din valoarea bunurilor imobiliare. Conform prevederilor titlului VI al Codului fiscal, persoanele fizice proprietare a bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare.

După divizarea CIP în variabile și constante (fixe) pe fiecare CR, acestea urmează a fi repartizate între costurile de producție ale produselor obținute, activelor biologice adiționale, greutății vii, adaosului greutății vii etc.

Care este modul de declarare și impozitare a venitului obținut de către o persoană juridică nerezidentă (ex. rezidentă a României), din înstrăinarea unui bun imobil situat pe teritoriul Republicii Moldova? Cum se determină venitul impozabil și baza valorică a activelor în cazul tranzacțiilor efectuate în valută străină conform Codului fiscal?

Cadrul normativ de reglementare a procesului de elaborare și aprobare de către autoritățile administrației publice locale (AAPL) a deciziilor privind stabilirea și aplicarea impozitelor și taxelor locale pe teritoriul administrat este constituit din:

În Republica Moldova un nerezident (persoana fizică) care înstrăinează un bun imobil (de exemplu, un apartament, o casă, un teren) este obligat să declare și să achite impozitul pe venit aferent acestei tranzacții.

La data de 19.06.2025 a fost adoptată Legea nr. 154 pentru modificarea unor acte normative (combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene)

Ministerul Mediului a oferit câteva clarificări suplimentare referitoare la aplicarea taxei pentru poluarea mediului și regimul Responsabilității Extinse a Producătorului (REP), pe care le prezentăm în continuare sub formă de întrebări-răspunsuri.

Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele care sunt obligate să reţină impozitul în conformitate cu art.69/18 şi art.88–91, cu excepţia impozitului reţinut pentru câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte scutirea personală

La data de 5 iunie anul 2025 a intrat în vigoare Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 266 din 21.05.2025 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului,

Potrivit art.93 pct.4 din Codul fiscal, livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu plată sau gratuit a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri, obiecte ale proprietăţii industriale şi

Interesul contribuabililor față de obligațiile fiscale reprezintă un subiect constant de actualitate și dezbatere. Odată cu încheierea perioadei de depunere a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit (forma CET18), contribuabilii își pot exercita pe deplin drepturile sale fiscale.

Prin prisma Legii nr.212/2024 pentru modificarea unor acte normative (privind măsurile de sprijin acordate rezidenţilor zonelor economice libere) art.49 din Codul fiscal (în continuare - Cod) a fost completat cu un nou alineat, potrivit căruia facilităţile aferente impozitului pe venit prevăzute la alin.(1) al articolului menționat se acordă până la data de 1 iulie 2034, dar fără depăşirea termenului de funcţionare a

Prevederile art.21 alin.(6) din Codul fiscal (în continuare – Cod) în redacția Legii nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative, prevedea, începând cu perioada fiscală 2023, veniturile contribuabililor care desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute din tranzacţiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preţ mai mic decât preţul de piaţă urma a fi

Ce constituie obiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare și cine sînt subiecții acestuia? Urmează a fi scutite de plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru terenurile agricole persoanele de vârstă pensionară?

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) se află permanent în curs de familiarizare a contribuabililor cu prevederile legislației fiscale. În ultimul timp, în spațiul public au apărut unele interpretări eronate privind anularea sumelor plătite în plus, cu termenul de prescripție expirat. La rândul

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) depune eforturi continue pentru a informa contribuabilii asupra necesității respectării legislației în vigoare și pentru a promova utilizarea serviciilor fiscale electronice, eliminând astfel necesitatea deplasării fizice la Direcția deservire fiscală. Sistemul

Dreptul la pensie îl are persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de legislaţia naţională. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanţiile juridice acordate salariaţilor cu statut oficial de pensionar. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute

Ca urmare a finalizării campaniei de depunere a Declarațiilor persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18), apar tot mai des întrebări legate de modul în care pot fi utilizate sumele plătite în plus sau cele care, conform legislației fiscale, urmează să fie restituite contribuabililor.