Cine are obligația de a prezenta dările de seamă fiscală IUPT24 și IUPT25?

Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale/de perfecţionare profesională, suportate în folosul angajaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sunt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor.

Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce ține de politica fiscală și vamală pentru anul curent prevede intervenții și la capitolul activități parcurilor pentru tehnologia informației (parc IT). În continuare venim cu precizări ce țin modificările operate, recapitulând prevederile anterioare.   Care este regimul de impozitare a venitului obţinut de către Administrația parcului IT?

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

Fiecare contribuabil (persoana fizică rezidentă) are dreptul la una din scutirile personale prevăzute la art.33 alin.(1) şi (2) din CF, cu condiţia neutilizării scutirilor pe parcursul perioadei respective la un alt loc.

Administratorul (persoană fizică nerezidentă) în cadrul unei SRL (persoană juridică rezidentă) desfășoară activitatea sa în baza contractului de prestări servicii (contract de management), efectuate la distantă, prin intermediul rețelelor de comunicație. Urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată veniturile primite de administrator sub formă de remunerații în cadrul SRL și unde se vor reflecta

Articolul 87 alin. (1/1) din CF stabilește în calitate de beneficiari a opțiunii de amînare a achitării a impozitului pe venit, pentru perioadele 2023 – 2025, întreprinderile clasificate ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, conform criteriilor determinate în ultima zi a perioadei

Cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul regimurilor preferențiale de stimulare a activității de întreprinzător al zonelor economice libere (ZEL) sunt reglementate de Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere.

Apare obligația pentru persoana juridică rezidentă a Republicii Moldova de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată din venitul acordat nerezidentului din activitatea desfășurată peste hotarele țării conform contractului (acordului) de muncă?

Prin Ordinul Ministrului finanțelor nr.142 din 27 noiembrie 2024 au fost operate modificări în Ordinul Ministrului finanțelor nr.135/2017 și a declarației cu privire la impozitul unic.

Prin politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025 au fost operate modificări și la art.311 a Legii nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitată, în vigoare deja începând cu 15.08.24, în partea ce se referă la capitalul de stimuare, prin întroducerea anumitor condiții care urmează a fi îndeplinite cumulativ de beneficiarii (salariații angajați) și anume:

Anul 2023 a fost marcat de mult-așteptatele modificări în formularul Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) și Modul de completare a acestuia care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 99/2023 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 153/2017 (OMF nr. 99/2023)

În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să

Pe parcursul lunii septembrie (perioada 1-29 septembrie), angajatul rezidentului parcului pentru tehnologii informaționale (în continuare – Parc IT) s-a aflat în concediu neplătit. Imediat după încheierea concediului, contractul individual de muncă (CIM) a încetat și angajatului i-a fost achitată o compensație pentru 3 zile de concediu nefolosit.

Prin Legea nr.214/2024 ce se referă la politica bugetar-fiscală și vamală 2025 au fost operate modificări și la Legea nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitată. Astfel, art.311 din lege, ce se referă la capitalul de stimuare, a fost completat cu prevederi noi pentru a

Fondatorul Întreprinderii Individuale (ÎI) este angajatul unei organizații necomerciale. Pe parcursul activității, organizația necomercială, în scopul realizării scopurilor sale statutare, a beneficiat de servicii prestate de către ÎI prenotată. Care vor fi consecințele fiscale în raport cu ONG?

Cu privire la declararea categoriei persoanei asigurate 171 Una din întrebările abordate de către contabilii din cadrul întreprinderilor rezidente a parcurilor IT ţine de utilizarea categoriei persoanei asigurate 171 la declararea contribuţiilor de asigurări sociale în Darea de seamă IPC21. Categoria 171 „zile de odihnă şi sărbătoare” are scopul de a indica motivul lipsei venitului asigurat al persoanelor angajate în anumite perioade. La reflectarea categoriei 171 în tabelul nr. 2 din Darea de seamă IPC21 pentru categoria prenotată

O persoană juridică din RM, rezidentă a Moldova IT Park, încheie un contract de muncă (CIM) cu o persoană fizică – cetățean român, nerezident, care își va îndeplini obligațiile de muncă la distanță (de la domiciliul său din România). Va fi calificată munca nerezidentului angajat prin CIM drept import de servicii și urmează sau nu angajatorul să achite TVA pentru acestea?

Impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar sunt reglementate de titlul VI al Codului fiscal și de Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI al CF nr. 1056/2000, cotele aferente acestora, cu excepția bunurilor imobiliare cu altă destinație decât cea locativă sau agricolă,