Banca Naţională a Moldovei a adoptat decizia de a majora norma rezervelor obligatorii ale băncilor din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă de la 18 la sută pînă la 20 la sută din baza de calcul, în perioada de 8 iunie – 7 iulie 2015.

Germania a înregistrat un excedent comercial record anul trecut, de 217 miliarde de euro, reprezentând 7,4% din produsul intern brut al ţării, potrivit datelor publicate luni de Biroul german de statistică, Destatis, relatează MarketWatch şi Bloomberg.

Preţul petrolului Brent a depăşit vineri pargul de 60 de dolari pe baril pentru prima oară în acest an, pe fondul speculaţiilor potrivit cărora companiile din domeniul energiei din SUA vor reduce operaţiunile de explorare, ducând la limitarea surplusului de petrol de pe piaţă, relatează Bloomberg. Preţul petrolului Brent cu livrare în luna aprilie a crescut cu 1,26 de dolari, la 60,54 de dolari pe baril pe bursa din Londra, în timp ce cotaţia petrolului West Texas Intermediate cu livrare în martie a urcat la New York cu 1,07 dolari, la 52,28 dolari.

Deprecierea de valoare, în sensul SNC „Deprecierea activelor”, se referă, de regulă, la o deteriorare a valorii unui activ, care are puține şanse de a dispărea în viitor, cauzată de uzura morală, condiții nefavorabile de pe piață, modificări negative în mediul tehnologic, economic sau legal care afectează entitatea, etc.

În spatele succesului exporturilor Germaniei, cea mai mare economie a zonei euro, se află o reţea vastă şi eficientă de promovare la nivel global a companiilor, care ajută la creşterea excedentului comercial al ţării, o sursă de tensiune cu SUA şi aliaţii europeni, potrivit Wall Street Journal (WSJ) Excedentul deja ridicat al Germaniei în privinţa schimburilor comerciale şi investiţiilor a avansat cu aproape 18% în septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce alte state mari din zona euro au consemnat o înrăutăţire uşoară a indicatorului.

Rezervele valutare ale Chinei, la un nivel record de aproape 4.000 de miliarde de dolari, au devenit o «povara mare» pentru autoritatile de la Beijing, intrucat cresterea puternica a acestora ar putea alimenta inflatia pe termen lung, a declarat premierul chinez Li Keqiang. Seful executivului de la Beijing s-a angajat sa reduca surplusul comercial al Chinei, care alimenteaza rezervele valutare. Rezervele de valuta ale Chinei, cele mai mari din lume, au crescut cu 130 de miliarde de dolari in primul trimestru, la 3.950 miliarde de dolari, un nou record.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 27 noiembrie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre

În condițiile actuale de aplicare obligatorie a Standardelor Naționale de Contabilitate, începînd cu 1 ianuarie 2015, problematica testului la depreciere şi a evaluării obține o semnificație fundamentală în cadrul etapei de tranziție la noile standarde. Testul de depreciere are o importanță crucială pentru calitatea situațiilor financiare, luînd în considerare domeniile strategice de raportare financiară, care se intersectează cu testarea anuală a imobilizărilor corporale sau altor active.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Guvernul elen a anunţat că intenţionează să înceapă un program de acordare de vouchere în valoare de 500 de euro persoanelor cu venituri scăzute pentru achiziţia de PC-uri, abonament la internet şi lecţii de utilizare a tehnologiei IT&C. Iniţiativa Solidaritatea Digitală a Ministerului Infrastructurii reprezintă o încercare de a utiliza resursele financiare din programul Convergenţa Digitală, finanţat de UE, înainte ca acestea să fie pierdute, scrie cotidianul elen Kathimerini.

Germania, cea mai mare economie europeană, are cel mai mare surplus de cont curent la nivel mondial, fiind „cel mai mare exportator de capital din lume“. La polul opus, Statele Unite au cel mai mare deficit de cont curent, unul persistent, în condiţiile în care acest stat se împrumută pentru a investi în propria economie, cea mai mare din lume.

Actualmente entitățile se confruntă cu multiple probleme care rezultă din specificul activității lor, iar relațiile complexe și controversate dintre contabilitate și fiscalitate, nu sînt suficient tratate și expuse în literatura de specialitate autohtonă.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012. Legea menționată este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor.

Conform prevederilor art. 2 al Legii insolvabilității (în continuare – Lege), procedură simplificată a falimentului este o procedură prin care debitorul intră direct în procedura falimentului după o perioadă de observație sau odată cu intentarea procedurii de insolvabilitate.Procedura simplificată a falimentului în cadrul procedurii de insolvabilitate este prevăzută de Secțiunea a 4-a din Capitolul IV al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012.

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a urcat în luna noiembrie la 1,32 milliarde euro, dar se păstrează cu 4 miliarde de euro sub nivelul din perioada similară a anului 2012, pe fondul reducerii deficitului comercial şi al unui surplus consistent din categoria serviciilor, se arată într-un comunicat al BNR. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, deficitul de cont curent a coborât de la 5,38 miliarde euro în noiembrie 2012, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale cu 3,57 miliarde euro, la 3 miliarde euro, al majorării surplusului înregistrat de balanţa serviciilor cu 1,5 miliarde euro, la 2,44 miliarde euro, şi unei uşoare creşteri în soldul pozitiv al balanţei transferurilor curente (cu 151 milioane euro), la 3,25 miliarde euro.

Tranziţia entităţilor la noile reglementări contabile, care se efectuează benevol de la 1 ianuarie 2014 sau în mod obligatoriu de la 1 ianuarie 20151, condiţionează anumite efecte cu caracter fiscal. În prezentul articol se examinează unele aspecte de impozitare, care sînt conexate cu modificările în contabilitatea activelor materiale pe termen lung, denumite în noile acte normative contabile „imobilizări corporale”.

Surplusul comercial uriaş al Germaniei şi taxele „inacceptabil“ de mari din Franţa vor marca recomadările de politică economică pe care Comisia Europeană le va face mâine în condiţiile în care comisarii europeni consideră că aceste două economii, cele mai mari din zona euro, „deţin cheia revenirii la creştere şi a reducerii şomajului în Europa“, scrie EUobserver.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 30 ianuarie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre: 1. se menţine rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 3.5 la sută anual; 2. se menţin ratele de dobîndă: