Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Dreptul preferențial de acces în piețe sau amplasamente pentru producători se va acorda în baza unei declarații de producător, care este o declarație pe propria răspundere privind cantitatea și inofensivitatea produselor comercializate. Modelul, procedura de completare, înregistrare și evidență a acestei declarații se va stabili de Guvern, cu utilizarea SIA Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale (SIA SCITL). Declarația de producător va fi păstrată în evidența administrației pieței sau administrației publice locale un an de la generalizarea în sistem.   Autoritățile au elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.231/2020 cu privire la comerțul interior,

Conform art. 1251 din Codul civil (CC), prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă și posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.  Bun imobil, conform art. 459 CC, se consideră terenul înregistrat în registrul bunurilor imobile sub număr cadastral distinct. Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren, pentru a fi reîntrebuințate, atâta timp cât sunt păstrate în aceeași formă, precum și părţile integrante ale unui bun imobil care sunt detașate provizoriu de acesta dacă sunt destinate reamplasării.

În vederea aducerii unor clarități asupra tratamentului fiscal aplicat împrumutului îndreptat ca aport suplimentar în capitalul social, în prezentul articol se va examina regimul fiscal aferent tranzacției respective. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale și mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii și raportării financiare în Republica Moldova.

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 17 iulie 2023 (nr. 249-250) a fost publicat Ordinul Ministrului finanțelor nr.64 din 14 iulie 2023 prin care s-a modificat formularul Declarației forma IPC21. Modificarea efectuată în formularul vizat constă în completarea acestuia cu un nou tabel (nr.1.1) cu următorul conținut:

Comercianții de produse alimentare, cu excepția celor din unitățile de comerț ambulant, vor fi obligați să achiziționeze și să asigure expunerea pe raft a produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt (produse fabricate/procesate în Moldova) în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial. În Monitorul Oficial din 25 decembrie curent este publicată Legea nr.225 din 4 decembrie 2020  pentru modificarea unor acte normative, inclusiv Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior.   Astfel, furnizorul va fi obligat să asigure livrarea produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt în cantitate deplină conform contractului încheiat. Lista acestor produse se aprobă de Guvern şi se actualizează anual.

Persoana juridică rezidentă a RM achită dividende în folosul acționarului persoană juridică nerezidentă, apare în acest caz necesitatea reținerii impozitului pe venit la sursa de plată și reflectării dividendelor achitate în darea de seamă – forma IPC21?

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Ministerul Finanțelor a prezentat principalele măsuri de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, în cadrul unei ședințe online cu participarea reprezentanților Asociației Business-ului European, Asociației Investitorilor Străini și Camerei de Comerț Americane din Moldova. În debutul evenimentului, Vicepremierul Serghei Pușcuța a salutat prezența reprezentanților mediului de afaceri și interesul manifestat pentru subiectele puse în discuție: „Ministerul Finanțelor a elaborat anumite repere pentru politica fiscală și vamală pentru anul 2021 și suntem la etapa definitivării acestor măsuri. Pentru noi sunt importante opiniile și recomandările Dvs, pentru ca documentul final să fie unul consolidat și să reflecte cât mai bine situația actuală”.

La completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN 12) pentru A/2024 contribuabilul bifează boxa ”S - aplic prevederile art. 87 alin. (11) CF”, dar din neatenție, a admis eroare la indicarea perioadei fiscale pentru care se prezintă declarația fiind indicată perioada fiscală a anului 2025.

Utilizarea surselor regenerabile de producere a energiei reprezintă o tendință care capătă amploare atât la nivel internațional, cât și național. Dezvoltarea sectorului respectiv este în plină expansiune în contextul inovațiilor realizate în domeniul energetic, precum și din perspectiva aspectelor benefice pentru mediul înconjurător și necesitatea asigurării unui viitor durabil.   Republica Moldova dispune de resurse energetice regenerabile și își orientează eforturile spre dezvoltarea sectorului respectiv. În acest sens, un pas semnificativ a fost adoptarea Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care a intrat în vigoare la data de 25 martie 2018

(6.16.6.2) Cine poartă responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele locale a taxei pentru dispozitivele publicitare? (6.16.7.2) Poate consiliul local să acorde contribuabililor scutiri suplimentare celor prevăzute de legislație în partea ce ține de achitarea taxei pentru dispozitivele publicitare?

Ministerul Finanțelor informează că prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 5043 locuințe. Alte 9 cereri au fost acceptate și urmează a fi semnate contractele de garanție în acest sens.   Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,54 mld.lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,27 mld. lei.

Ministerul Finanțelor a înaintat pentru consultări publice proiectul modificărilor la Ordinul ministrului Finanțelor nr. 150/2018 privind aprobarea formularului CET18 – Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit şi a Regulamentului privind modul de completare a acesteia.

Luni 17 iulie anul curent în „Monitorul oficial” a fost publicat și a intrat în vigoare Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 64 din 14 iulie 2023 cu privire la modificarea OMF nr. 94/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21)

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Ministerul Finanțelor informează că prin intermediul Programului guvernamental „Prima Casă” au fost procurate până în prezent 4995 locuințe. Totodată, alte 9 cereri au fost acceptate și urmează a fi semnate contractele de garanție în acest sens.   Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,51 mld. lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,25 mld. lei.   Din 4995 beneficiari, 3439 sunt familii, iar 1556 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,3 ani. De asemenea, din numărul total al beneficiarilor, 732 persoane beneficiază de compensații din bugetul de stat în cadrul programului Prima Casă 2, 1889– în cadrul programului Prima Casă 3, 444 – în cadrul programului Prima Casă 4, iar 2 – în cadrul programului Prima Casă 5.   Suma compensațiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” constituie 24,08 milioane lei. Astfel, în cadrul programului Prima Casă 2 au fost acordate compensații din bugetul de stat în valoare totală de 6,72 milioane lei, în cadrul programului Prima Casă 3 – 15,58 milioane lei, iar în cadrul programului Prima Casă 4 – 1,77 milioane lei.   Suprafața medie a locuințelor procurate prin intermediul Programului este de 60,19 m2, iar valoarea medie a locuințelor procurate este de 598,77 mii lei.   Din numărul total de locuințe procurate, 4674 sunt amplasate în zonele urbane, iar 321 - în zonele rurale. 4587 locuințe procurate sunt apartamente, iar 408 - case de locuit individuale.   Menționăm că, beneficiar al Programului guvernamental „Prima Casă” poate fi cetățeanul Republicii Moldova, cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani, care este angajat oficial la o instituție de stat sau companie privată din țară și dispune de venituri din surse oficiale. Cota participației proprii inițiale constituie 5% din prețul de procurare a locuinței.

În cadrul controlului fiscal efectuat la SRL X, Serviciul Fiscal de Stat a stabilit încălcarea prevederilor art.8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, care prevăd că contribuabilul este obligat să achite la timp şi integral, ținând cont de prevederile art.7 alin. (5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Pe parcursul anului fiscal 2020 și 2021, compania a acordat salariaților săi prime de asigurare facultativă de asistență medicală ale angajatului. Care este mecanismul de calculare a cuantumului de 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută și care se admite spre deducere și ce obligații fiscale rezultă în cazul în care suma asigurată depășește cuantumul stabilit de 50% conform legislației în vigoare?

Proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2021 conține măsuri cu privire la aplicarea TVA. În Nota informativă la proiect sunt menționate următoarele aspecte.   Ajustarea noțiunii „investiții capitale” Proiectul prevede ajutarea noțiunii de investiții capitale stabilită la art.93 pct.18) din Codul fiscal, în vederea extinderii dreptului de solicitare a restituirii de TVA în legătură cu reparația capitală a mijlocului fix/imobilizărilor corporale. În acest sens modificarea are drept scop stimularea investițiilor și modernizarea capitalului fix.