În contextul alinierii activităților procesuale la standardele de digitalizare și dezvoltării proiectului SIA „E-Dosar contravențional”, Ministerul Afacerilor Interne propune implementarea în Republica Moldova a conceptului semnăturii electronice olografe ce va asigura semnarea electronică a documentelor, într-un mod facil și prompt.

Poate o persoană fizică sau juridică beneficia de la Serviciul Fiscal de Stat de informații referitoare la un alt contribuabil, cum ar fi informație aferentă obligațiunilor fiscale, încălcările fiscale, livrările primite sau efectuate etc.?

Agentul economic rezident al Republicii Moldova procură în străinătate mărfuri care, fără a fi introduse pe teritoriul vamal al RM, sunt vândute tot în străinătate. Apare în cazul dat obligația privind TVA și cum urmează a fi completată Declarația TVA12? În conformitate cu art. 95 alin.(1) lit. a) și b) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu TVA este:

Ministerul Finanţelor, întru executarea art.12 alin.(1) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017 și Hotărârii Guvernului RM nr.294 din 17 martie 1998 “Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” , cu modificările şi completările ulterioare, a emis Ordinul nr. 65 din 18.04.2019 Cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Aviz de însoţire a mărfii” şi a Dispoziţiilor privind modul de operare cu formularul tipizat de document primar cu regim special “Aviz de însoţire a mărfii”. Conform pct. 4 din ordinul menționat, noul formular de strictă evidență cu regim special se aplică începând cu 1 mai 2019.

Actul notarial purtând ștampila și semnătura notarului sau semnătură electronică calificată a notarului este de autoritate publică, se prezumă legal, veridic și are forță probantă și, după caz, forță executorie prevăzută de lege. Semnătura electronică calificată a notarului, aplicată pe actul notarial electronic, substituie ștampila și semnătura olografă a acestuia.

TVA este un impozit indirect care influențează vânzările unei agent economic și prin intermediul căreia o parte din valoarea mărfurilor produse (serviciilor prestate, lucrărilor executate) sunt colectate la buget. În activitatea sa, agenții economici desfășoară operațiuni de vânzare-cumpărare diferite și în rezultat

În temeiul pct.9 subpct.11) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.329, art.801), precum și a art.XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.456 - 459, art.813),

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Dare de seamă fiscală (Declarație) reprezintă orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care este prezentată Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Prin Legea nr. 283 din 05.12.2024 (în continuare – Legea nr. 283/2024), care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2025, a fost modificată Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare – Legea nr. 1540/1998). De menționat că ultimele intervenții de ordin legislativ vin să clarifice anumite aspecte care erau mai mult sau mai puțin interpretabile anterior.

În „Monitorul Oficial” din 20 decembrie 2022 a fost publicat Regulamentul privind înscrierea datelor în conturile personale de asigurări sociale ale persoanelor asigurate cu informaţia privind contribuţiile de asigurări sociale achitate şi nedeclarate în perioada anilor 1999-2017 (în continuare - Regulament), aprobat prin Ordinul Casei Naționale de Asigurări Sociale

Elementele identificate la etapa actuală și pentru care se oferă soluții sunt divizate convențional în două blocuri. Primul se va axa pe subiecte tehnice, iar cel de-al doilea ve reglementa atât munca, cât și desfășurarea activității economice la distanță.

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

Noul Regulament privind ajutorul de minimis a fost aprobat de Plenul Consiliului Concurenţei și determină domeniul de aplicare, modalitatea de calcul al termenului de 3 ani stabilit de legea cu privire la ajutorul de stat, procedura de acordare a ajutorului     (inclusiv prin intermediul unei scheme de ajutor de minimis), modalitatea de calificare, cumulul și evidența ajutorului de minimis acordat, dar și cerințele impuse autorităților publice și persoanelor juridice care îl oferă.   Documentul prevede expres că sub incidența Regulamentului nu cade ajutorul acordat întreprinderilor din sectorului pescuitului și pisciculturii; din domeniul producției primare de produse agricole

Creșterea accelerată a productivității muncii; dezvoltarea oportunităților pentru inovații și antreprenoriat; ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale; tranziția activă spre economia verde și circulară sunt obiectivele și direcțiile prioritare ale Programului național de dezvoltare industrială

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Planul național de dezvoltare 2026-2028 (PND) – un document de referință în procesul de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM), pentru o perioadă de 3 ani, a fost aprobat de Guvern oprin Hotărârea nr. 238 din 29 aprilie 2025 și publicat în Monitorul Oficial din 19 mai curent. Este important de accentuat faptul că prioritățile aprobate în PND vor sta la baza elaborării Cadrului bugetar pe termen

Lista documentelor care confirmă dreptul la scutiri ce urmează a fi anexate (atașate) de către persoana fizică la cererea privind restituirea sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus de/de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, care nu desfășoară activitate

Modificările legislative în domeniul notarial și al comerțului electronic  au fost anunțate de viceprim-ministrul pentru digitizare Iurie Țurcanu în cadrul Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, al cărui președinte este.   Potrivit lui Iurie Țurcanu, propunerile legislative în prima redacție privind digitalizarea unor servicii notariale pentru comunitatea de afaceri au fost deja prezentate părților interesate, iar la etapa de față acestea se definitivează pe platforma Consiliului Economic. Scopul modificărilor este de a tehnologiza relațiile dintre notar și omul de afaceri, în special în ceea ce ține de delegarea anumitor împuterniciri

Din 1 iulie 2022 entitățile din toate domeniile de activitate economică şi socială, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, alte persoane juridice şi fizice, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova obligatoriu vor utiliza Clasificatorul Ocupațiilor Republicii Moldova (CORM 006-2021), care va substitui Clasificatorul Ocupațiilor Republicii Moldova