Prin Legea nr. 70 din 13.04.2023 pentru modificarea unor acte normative au fost operate modificări la Legea nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni, Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice și la Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală.

Asociația Obștească (AO) а obținut finаnțare de la Мinisterul Educației, Culturii și Cercetării pentru realizarea unui proiect. În devizul de cheltuieli aferent proiectului au fost reflectate reținerile ce urmează a fi efectuate pentru serviciile prestate de experți în baza contractelor civile. Unul dintre experți este deținător de patentă de întreprinzător cu genul de activitate ce se referă la domeniul realizării proiectului. Are dreptul AO să facă astfel de plăți în favoarea titularului  de patentă? Este obligată AO să facă careva ajustări ale cheltuielilor respective în Declarația ONG17?

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

6.17.6.1 Cine sunt scutiţi de plata taxei pentru salubrizare?

Dreptul la scutirea personală în mărime stabilită de art.33 din Codul fiscal (CF) îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii de lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din Codul fiscal1. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului și urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor ministerelor, ce va avea loc mâine, 28 noiembrie curent.

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?  

Conform art. 283 din Codul fiscal (CF), persoanele de vârstă pensionară beneficiază de scutire de plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru obiectele impunerii cu destinație locativă, unde acestea şi-au înregistrat domiciliul (în lipsa domiciliului − reședința). Se aplică scutirea în cauză în cazul în care o parte din bunul imobil este cu destinație locativă iar altă parte — cu destinație comercială, dar conform datelor cadastrale destinația bunului imobil este menționat ca „construcţii cu funcţii comasate”? Suma impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător, potrivit art. 281 alin. (1) din CF, se calculează anual pentru fiecare obiect al impunerii, de către serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale ale primăriilor.

În conformitate cu prevederile art.104 lit.c1) liniuța a doua din Codul fiscal (în vigoare din 01 ianuarie 2021), se scutesc de TVA cu drept de deducere importul şi/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistență investițională, finanțate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget.

La importul dializatorilor de către parteneri în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat (PPP) vor fi aplicate facilități fiscale și vamale. În Monitorul Oficial din 8 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 78-O din 21 februarie 2019 cu privire la completarea anexei nr. 11 la Ordinul nr. 346-O din 24.12.2019 ”Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu”.

 În anul 2021 persoana fizică rezidentă intenționează să-și schimbe locul permanent de trai din Republica Moldova în Canada. De asemenea, în lunile august-septembrie 2021 aceasta a înstrăinat două imobile la un preț mai mare decât au fost procurate în 2010 și,  respectiv, 2016. Un apartament a servit în calitate de locuință de bază. Ținând cont de situația expusă, când și care declarație urmează să depună persoana și este aceasta obligată să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit rezultatul de la înstrăinarea și a locuinței de bază?

Persoana fizică ”A” beneficiază de scutire pentru persoana întreținută – fiica în vârstă de 19 ani, care este studentă și se află la întreținerea părinților. Pe perioada a trei luni pe parcursul anului, fiica s-a angajat prin contract de muncă și a obținut pe parcursul acestora un salariu în sumă totală de 9 000 lei și intenționează să își utilizeze scutirea personală. Are dreptul părintele (contribuabilul ”A”) la scutirea pentru persoana întreținută (fiica) în cazul descris?

Întreprinderea X este înregistrată pe parcursul anului 2020 și a ales regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF (la cota de 4%). Entitatea nu este plătitoare de TVA. Ținând cont de faptul că la sfârșitul anului 2020 întreprinderea obtine venit, dar nu este plătitor de TVA, are dreptul aceasta sa aplice în continuare regimul fiscal al agentilor economici subiecti ai sectorului ÎMM (cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venitul agentilor economici subiecti ai sectorului intreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20) sau poate să aplice regimul general de impozitare (cota de 12%, cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pentru agentii economici (forma VEN12)?

Potrivit modificărilor operate la art. 187 alin. (21) lit. i) din Codul fiscal (în continuare – CF), începând cu data de 1 ianuarie 2023, obligația de prezentare a dărilor de seamă fiscale prin metode de raportare electronică se aplică tuturor contribuabililor, indiferent de numărul de salariați, cu excepția persoanelor fizice rezidente care nu direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget

După cum deja se cunoaște, urmare a modificărilor operate în Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93/1998, începând cu 1 iulie 2023,

Cu toate că P. P. „Monitorul Fiscal FISC.md” vine în sprijinul contabililor cu publicarea lunară a calendarului fiscal și reamintește data prezentării dărilor de seamă și de achitare a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, astăzi propunem o recapitulare a subiectului. Ținând cont de faptul că luni, 25 octombrie, este termenul-limită de prezentare a rapoartelor privind reținerea impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, TVA, accize etc., ținând cont de faptul că în activitatea cotidiană a contabililor apar diferite situații, recomandăm să examinați unele din articolele publicate de noi, selectate în funcție de darea de seamă.

Membrii comisiei agricultură și industrie alimentară au oferit, cu vot unanim, aviz pozitiv pentru  proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, prin care se propune excluderea accizelor la importul tractoarelor agricole de la pozițiile tarifare 870110 000, 870120, 870130000, 870191900, 870192900, 870193900, 870194900, 870195900, 870191100, 870192100, 870193100, 870194100 și 870195100.   După cum a informat autorul inițiativei, astfel se va reduce la zero cota accizelor la tractoarele de mâna a doua, ceea ce este favorabil pentru agricultorii mici, menționând că prin Legea nr. 257/2020 a fost eliminată interdicția de import a tractoarelor agricole și forestiere

 Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.