Un grup de studenți din cadrul Colegiului National de Comerț al Academiei de Studii Economice din Republica Moldova a vizitat ieri, 22 noiembrie 2018, Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu programul de studii al Colegiului, care prevede vizitarea instituțiilor de stat ce au atribuții în domeniul de specialitate. Scopul evenimentului este educarea spiritului civismului fiscal al tinerei generații, cultivarea interesului pentru domeniul economic, dar și încurajarea pentru a se dedica acestei profesii.

Desfășurarea activității de comerț cu amănuntul

Principiile generale de determinare a valorii în vamă, inclusiv cele specifice metodei de rezervă sunt reglementate de prevederile art. 7 din Acordul General pentru Tarife și Comerţ (GATT, 1994), la care Republica Moldova este parte și Acordului de punere în aplicare a art. 7 al GATT, 1994 (Acord).

Apare obligația de depunere a Notificării privind inițierea activității de comerţ la autoritatea administrației publice locale, în cazul în care activitatea respectivă se inițiază de către personale fizice: întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier); pentru activitatea de comerț în baza patentei de întreprinzător; pentru activitatea independentă? Care taxe se achită de către persoanele nominalizate? Este obligată de a depune Notificarea gospodăria țărănească (de fermier) care realizează producția proprie în piața deja autorizată pentru administratorul pieței?

Cabinetul de miniștri a aprobat modificarea și completarea Legii cu privire la comerțul interior, precum și crearea cadrului normativ necesar implementării prevederilor Legii cu privire la tichetele de masă și ale Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a menționat că acest proiect vizează comerțul interior cu privire la prestarea serviciilor de alimentație publică și desfășurarea comerțului cu amănuntul.

Care sunt condițiile specifice de desfășurare a comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător? Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr. 93/1998), reglementează desfășurarea unor genuri de activitate de întreprinzător printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență şi de dări de seamă în baza utilizării patentei de întreprinzător. Totodată, aferent desfășurării genurilor de activitate de comerț cu amănuntul, menționate la pozițiile 1.1 şi 1.2 din anexa la Legea nr. 93/1998, legiuitorul prevede careva condiții specifice și, anume:

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.

O persoană fizică cetățean confecționează obiecte de artizanat din lemn. Are dreptul aceasta să desfășoare activitatea respectivă înregistrându-se în activitate independentă? Sunt anumite restricții dacă persoana fizică obține și alte venituri (salariu, dobânzi etc.)?

Peste 90 de acțiuni și 14 autorități implicate vor asigura facilitarea comerțului în următorii 5 ani. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare publică proiectul Planului național de acțiuni în domeniul facilitării comerțului pentru perioada 2017-2020.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Potrivit art.103 alin. (1) pct.20) din Codul fiscal, nu se aplică TVA la producţia de carte şi publicaţiile periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi erotic) de la poziţiile tarifare 4901, 4902 ,490300000, 490400000 şi 4905, precum şi serviciile de editare a producţiei de carte şi a publicaţiilor periodice, cu excepţia celor cu caracterul menţionat. De asemenea, menţionăm că, Codul fiscal nu defineşte în scopuri fiscale noţiunea de „servicii de editare”, şi, prin urmare, în lipsa unei astfel de reglementări, se aplică legislaţia civilă în vigoare.

Mâine, 14 decembrie 2018, va ieși de sub tipar nr. 467-479 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova:

Guvernul a aprobat în ședința din 1 august avizul la proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală Reamintim că un grup de deputați au elaborat o inițiativă legislativă ce prevede mai multe modificări la legea menționată, inclusiv auditul extern obligatoriu al situațiilor financiare la întreprinderile de stat și municipale.

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

Comisia Națională a Pieței Financiare a propus spre consultare proiectul Regulamentului cu privire la auditul asiguratorilor (reasiguratorilor). Documentul reglementează cerințele față de entitatea de audit, efectuarea auditului extern, inclusiv celui al situațiilor financiare și în scop de supraveghere, documentarea și comunicarea dintre entitatea de audit, asigurător și CNPF, cerințele cu privire la rapoartele de audit, precum și atribuțiile, funcțiile și responsabilitățile comitetului de audit. Regulamentul prevede că activitatea asigurătorilor se supune unui audit anual efectuat de către o entitate ce corespunde cerințelor Legii privind auditul situațiilor financiare și a Legii cu privire la asigurări.

Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

Cea de-a XIX-a ediție a Expoziției naționale ”Fabricat în Moldova” 2020, cu genericul „Acasă! Autentic! Autohton!” și-a deschis larg ușile pentru vizitatori, în cadrul unei ceremonii oficiale, la care au participat membri ai Guvernului Republicii Moldova, secretari de Stat, Ambasadori Acreditați în Moldova, peste 150 de membri ai delegațiilor din 15 țări etc. Circa 460 de antreprenori autohtoni așteaptă vizitatorii expoziției ce se desfășoară în perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020, pe teritoriul CIE “Moldexpo”. Evenimentul este organizate de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, la prezentarea de ieri, 3 martie 2020, a studiului „Costul reglementării de stat a activității întreprinderilor” realizat de Grupul Banca Mondială a declarat că evenimentul constituie o platformă excelentă şi unică pentru a trece în revistă realizările Guvernului privind crearea unui climat de afaceri favorabil, eficient şi prietenos, pe de o parte creionarea problemelor și obstacolelor percepute de business la interacțiunea cu autoritățile cu drept de reglementare, pe de alta parte. Realizat timp de 15 ani în Republica Moldova, monitorizând 18 domenii de intervenție din partea statului în activitatea agenților economici, acest studiu implică anumite costuri de conformare pentru întreprinderi reprezentând percepția managementului companiei asupra evoluției indicatorilor.

1.(10.5.3) În ce locuri se permite desfășurarea activității în baza patentei pentru genurile de activitate corespunzătoare pozițiilor 1.1. și 1.2. din anexă la Lege cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998? 2.(10.5.2) Cine are dreptul de a desfășura activitate de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător, până la 31 decembrie 2022?

Sistemul de determinare a valorii în vamă stabileşte principiul aplicării consecutive a celor şase metode de determinare a valorii în vamă. Pornind de la această regulă, metoda de determinare a valorii în vamă ,,în baza valorii tranzacției cu marfă identică” (Metoda 2) se va aplica în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată „în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit”(Metoda 1). Iar metoda ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară” (Metoda 3) se va aplica doar atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată potrivit prevederilor de aplicare a metodei ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară”.