Criza cauzată de COVID-19 a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Cele mai importante aspecte ale fiscalității și activității economice sunt puse în dezbateri pe parcursul zilelor de 17-18 septembrie în cadrul Conferinței internaționale cu tematică fiscală e-TAXCON’20 organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Astăzi au fost desfășurate primele secțiuni.   Directorul executiv al AmCham Moldova, Mila Mailarău, a menționat că Conferința este dedicată atât comunității profesioniștilor din cadrul comunității de afaceri, cât și autorităților publice, mediului academic și științific, precum și comunității partenerilor de dezvoltare și are ca scop asigurarea unei platforme interactive pentru specialiștii din domeniu.

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

Preţurile producătorului la produsele agricole în primele trei luni ale anului 2020 faţă de perioada respectivă a anului 2019 au crescut cu 8,8%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale preţurile s-au majorat în medie cu 15,9%, aceasta fiind determinată de creșterea preţurilor la struguri de soiuri de masă de 2 ori, fructe sămânțoase – cu 67,7%, floarea soarelui – cu 23,3%, culturi leguminoase pentru boabe – cu 14,1%, rapiță – cu 12,8%, cartofi – cu 9,8% și porumb – cu 8,1%.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 162 din 21 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar,

Hotărârea cu privire la modul de recuperare a zilelor declarate libere de către Comisia pentru Situații Excepționale  este publicată în Monitorul Oficial de astăzi, 5 iunie 2020. Astfel, potrivit Hotărârii, bugetarii vor  recupera  12 zile declarate libere în perioada stării de urgență în următoarele zile: 13 iunie, 27 iunie, 4 iulie, 18 iulie, 1 august, 15 august, 5 septembrie, 19 septembrie, 3 octombrie, 17 octombrie, 31 octombrie și 14 noiembrie.

Beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor  vor putea fi întreprinzătorii creditați și de către organizațiile de creditare nebancară. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul   de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte legislative ce are ca scop asigurarea accesului mai multor agenți economici cu lichidități în condițiile crizei pandemice la soluții optime de suport. În acest sens, se propune completarea art. I din Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător. 

În cadrul ședinței Guvernului din 27 noiembrie curent a fost aprobat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Proiectul, pe lângă acordarea premiului anual bugetarilor, mai prevede și ajustarea claselor de salarizare. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, se propune unificarea claselor de salarizare pentru profesori, învățători, educatori, în total fiind vorba de 25560 unități de personal. Ca urmare, salariul pentru aceste unități, luând în considerare și majorarea valorii de referință, va crește de la 750 până la 980 lei lunar.

În anul 2019, indicele preţurilor producătorului la produsele agricole a constituit 103,8% faţă de anul 2018, potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale a fost înregistrată majorarea preţurilor producătorului la cartofi – cu 31,6%, fructe și pomușoare de cultură – cu 17,1%, tutun – cu 16,3%, sfeclă de zahăr – cu 14,4%, rapița – cu 11,7%, legume – cu 12,7%. Totodată, au scăzut preţurile de vânzare la secară – cu 13,8%, soia – cu 11,0%, struguri și orz – cu câte 5,3%. La produsele animaliere au crescut preţurile la vite şi păsări – cu 13,1% și lapte – cu 3,6%, dar au scăzut preţurile de vânzare la bovine (în masa vie) – cu 7,5% și ouă – cu 5,0%.

Se va aplica amenda pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în cazul în care cuantumul acestora nu depăşeşte 1 000 lei, iar diminuarea a avut loc până la 1 octombrie 2018? Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 178/2018), au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) și Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593 din 26.12.2002 (Legea nr. 1593/2002) în partea ce ține de regimul juridic al sancțiunilor care urmează a fi aplicate pentru diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Art. 234 alin. (2) din CF a fost completat prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (MO, 2017, nr. 464-470, art. 808).

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere.Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

Aprecierea impactului pandemiei asupra mediului de afaceri din Republica Moldova, măsurile de susținere a activității de întreprinzător pe domeniul fiscal și de asigurărilor sociale în aceste condiții, dar și provocările pentru angajatori și angajați pe segmentul relațiilor de muncă au fost subiectele examinate în prima zi a Conferinței Naționale a Contabililor MoldTax 2.0.   Riscurile economice, fiscale, psiho-emoționale au fost evidențiate de toți speakerii  Conferinței, sinceritatea acestora fiind înalt apreciată de 125 de contabili participanți la evenimentul organizat de Proactive.

În primele trei luni ale anului curent, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile a constituit în preţuri curente 1723 mil. lei, cu 2,4% mai mult decât în perioada similară a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 2,6%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole.

Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2020 faţă de luna iunie a  constituit 99,77%, anunță Biroul Național de Statistică. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii de consum cu 0,23% a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,01%   În luna iulie 2020 faţă de luna iunie 2020 au scăzut preţurile la cartofi – cu 25,3%, legume proaspete – cu 7,4% (în special: ceapă uscată – cu 29,9%, ardei grași – cu 29,0%, vinete – cu 23,2%, dovlecei – cu 22,5%, usturoi – cu 17,6%, tomate – cu 15,3%, varză – cu 8,3%, sfeclă roșie – cu 6,3%, castraveți – cu 3,0%, ciuperci proaspete – cu 1,1%), struguri de masă timpurii – cu 4,5%, ouă de găină – cu 2,2%, slănină neprelucrată – cu 2,0%, crupe și fructe exotice – cu a câte 1,5%, zahăr tos, pește proaspăt și congelat – cu a câte 0,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,1% (în special: subproduse – cu 1,3%, carne de oi – cu 1,2%, preparate din carne și semifabricate – cu 0,8%, carne de vită – cu 0,7%, carne de porc – cu 0,2%).  

În ianuarie-martie 2020, importurile de mărfuri au constituit $1365,8 mil., cu 0,1% mai mult decât în perioada similară din anul 2019. Totodată, deficitul balanței comerciale în luna martie 2020 a fost de $290,7 mil., majorându-se cu $51,2 mil. față de cel înregistrat în luna februarie 2020, iar comparativ cu luna martie 2019 – cu $14,6 mil., potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Din țările Uniunii Europene au fost importate mărfuri în valoare de $647,7 mil., deținând o pondere de 47,4%, iar din țările CSI – în sumă de $341,6 mil. sau 5,0% în totalul importurilor. În perioada de raportare au crescut livrările de mărfuri și servicii din Turcia, Polonia, Grecia, Franța, Singapore, Portugalia, Pakistan, Spania, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Arabia Saudită, Letonia, Germania etc. În același timp, s-au diminuat importurile din Federația Rusă, China, Austria, Italia, România, Belarus, Elveția, SUA etc.

Proiectul de lege ce prevede majorarea pensiilor cu 10% pentru pensionarii a căror pensie nu depășește minimul de existență stabilit pentru pensionarii (1589 lei) a fost votat în lectură finală la Parlament. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Nelea Rusu, majorările se vor aplica asupra tututor tipurilor de pensii: pentru limită de vârstă, de dizabilitate, de urmaș, pentru vechime în muncă, pentru unele categorii de angajați din aviația civilă, pentru funcționari publici, pentru unele categorii de angajați din domeniul culturii, pentru militarii în termen și membrilor lor de familie, pentru participanții la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E Cernobâl, pentru persoanele din rândurile structurilor de forță.

Care sunt cotele la calcularea majorării de întârziere pentru neachitare a în termen a obligaţiilor fiscale și a altor plăți obligatorii la buget, aplicabile în anul 2020? În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei și de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp.

Începând cu 1 ianuarie 2019, pensionarii care primesc o pensie mai mică decât minimul de existență pentru pensionari — 1589 de lei, vor beneficia de majorarea pensiilor cu 10%. În Monitorul Oficial din 16 noiembrie 2018 a fost publicată Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru susținerea financiară suplimentară a unor beneficiari de pensii.

Primăria municipiului Chișinău propune spre consultare publică un proiect de decizie ce prevede extinderea Serviciului social „Asistența Personală” și majorarea statelor de personal cu 420 unități și 14 unități de șef ai Serviciului, în vederea asigurării accesului unui număr mai mare de persoane la serviciile acordate. Potrivit notei informative a documentului, necesitatea elaborării proiectului este condiționată de înregistrarea numărului mare de cereri depuse de către persoanele cu dizabilități severe, care sunt beneficiari ai acestui serviciu. La momentul actual, direcțiile teritoriale de asistență socială raportează 410 cereri aflate în așteptare.

Începând cu 1 ianuarie 2019, pensionarii care au o pensie mai mică decât minimul de existență stabilit pentru pensionari – 1589 lei, vor beneficia de o majorare a pensiei cu 10%. Hotărârea a fost luată ieri în cadrul ședinței Guvernului. În acest sens, prim-ministrul, Pavel Filip a remarcat că este vorba despre o majorare, nu despre valorizarea pensiilor sau despre modificări în sistemul de pensii.