Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

I.Norme de reglementare La data de 18 aprilie 2019, de către Ministrul Finanțelor, a fost semnat Ordinul nr.65 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Aviz de însoțire a mărfii” și a Dispozițiilor privind modul de operare cu formularul tipizat de document primar cu regim special „Aviz de însoțire a mărfii”. Conform pct.4 al Ordinului menționat, Avizul de însoțire a mărfii va putea fi utilizat din data de 1 mai 2019.

Indicatorii din situațiile financiare individuale ale agenților economici – entități comerciale și organizații necomerciale pot fi vizualizați prin intermediul unei aplicații lansate în regim de pilotare de către Biroul Național de Statistică, anunță autoritatea. Astfel, prin intermediul aplicației vor putea fi vizualizați următorii indicatori: • Venituri din vânzări • Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere) • Profit (pierdere) până la impozitare • Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal

În trimestrul III al anului 2019, Produsul intern brut (PIB) a constituit 64323 mil. lei și a înregistrat, în termeni reali, o creștere cu 4,3% față de trimestrul III al anului precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB în perioada de referință au contribuit următoarele activități economice: • comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică, cu o pondere de 23,9% • agricultura, silvicultura și pescuitul, cu o pondere de 15,0%

Restituirea impozitului pe venit achitat sau care a fost reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederilor Titlului II al Codului fiscal și art.175 și art.176 din Titlul V al CF. Astfel, restituirea mijloacelor băneşti presupune rambursarea acestora, constatate ca plătite în plus sau a celor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite la contul contribuabilului.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, în luna iulie 2019, baza monetară s-a majorat cu 693,2 mil. lei (1,5 la sută) față de luna precedentă și a constituit 45 653,8 mil. lei, fiind cu 19,6 la sută mai mare față de iulie 2018. Masa monetară M0, în perioada de referință (bani în circulație) s-a micșorat cu 2,6 mil. lei sau cu 0,01 la sută față de luna iunie 2019 și a constituit 23 157,2 mil. lei, cu 21,5 la sută mai mult față de iulie 2018.

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 827 din Codul civil.

Contribuabilul a efectuat o donație sub formă de mijloace bănești și un bun imobil în folosul altei persoane fizice. Ce obligații fiscale apar în cazul dat dacă aceste persoane se află în relații de afinitate de gradul I (soacră — noră)?

Un cetăţean a vândut un apartament în luna iunie 2018 cu 600 000 lei. Baza valorică a apartamentului constituia suma de 400 000 lei. Achitarea pentru apartament conform contractului are loc în două rate: 350 000 lei în iunie 2018 și 250 000 lei în iunie 2019. Contribuabilul nu a prezentat Declaraţia privind impozitul pe venit pentru anul 2018 și nu a achitat impozit pe venit, considerând că acestea sunt obligatorii doar după ce va încasa toată suma plăţii pentru apartament. Cum se determină corect impozitul pe venit în situaţia dată?

Dreptul la scutirea personală în mărimea stabilită la art. 33 din Codul fiscal îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din CF. Prevederea completează Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări. În Monitorul Oficial din 10 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 10 din 3 ianuarie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

În scopul conservării resurselor naturale epuizabile, refacerii suprafeţei forestiere, în anul 2016 a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr.664 cu privire la sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă, care se încadra la pozițiile tarifare 4403, 4404 20, 4406 şi 4407 91-4407 99 din Nomenclatura combinată a mărfurilor. Conform ultimelor estimări efectuate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale si Mediului, doar în anul 2018 volumului de lemn de lucru recoltat s-a majorat cu 40,4 mii m3, iar la capitolul prelucrarea lemnului se înregistrează o tendința de descreștere semnificativă.

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Nomenclatorului funcţiilor cu statut special din cadrul Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Amintim că prin Legea nr.178 din 27.07.2018 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, Codul fiscal a fost completat cu norme ce se referă la statutul juridic al funcționarului fiscal cu statul special. Astfel, funcționarul fiscal cu statut special este funcționarul fiscal care exercită atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în domeniul constatării infracţiunilor.

1. (28.6.1.7) Care regim fiscal privind TVA se va aplica începînd cu 1 ianuarie 2017 pentru bunul imobil introdus anterior în capitalul statutar (social) cu aplicarea scutirii dacă acesta este dat în locațiune pînă la expirarea termenului de 3 ani de la data introducerii cu scutire?

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

În Monitorul Oficial de astăzi, 9 octombrie 2020, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul  nr. 113 din 15.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.    În temeiul articolului 11, alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația economică și Normele metodologice privind aplicarea Clasificației economice, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor privind Clasificația bugetară nr. 208/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 370-376 art. 2727 din 31.12.2015),  

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?

Persoanele juridice fondate de subiecții din jurisdicțiile care nu respectă standardele internaționale de transparență, persoanele juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociați, acționari, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții, persoanele juridice înregistrate în Republica Moldova în cazul în care cotele de participare în capitalul social aparțin persoanelor juridice înregistrate în jurisdicțiile care nu respectă standardele internaționale de transparență nu vor fi admise la participare la proceduri de privatizare, parteneriat public-privat, achiziții publice și concesiuni.