Modificările și completările operate de Executiv în anexele nr. 1 și nr. 2 ale Hotărârii Guvernului nr. 246 din 8 aprilie 2010, au intrat în vigoare, fiind publicate în Monitorul Oficial din 14 iulie. Hotărârea nominalizată se referă la modul de aplicare a cotei 0 a TVA la livrările de mărfuri și servicii, efectuate pe teritoriul țării și de acordare a facilităților fiscale și vamale pentru proiectele de asistență tehnică și investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale, la care Republica Moldova este parte.

Neregulile au fost depistate în cadrul examinării prealabile de specialitate a informațiilor cu privire la legalitatea acordării reducerilor și scutirilor de taxe vamale în cadrul importurilor realizate în baza contingentelor tarifare prestabilite, conform Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și țările-membre ale Uniunii Europene și Legii nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor.

La ce cotă TVA sе livrează pe teritoriul RM producția din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie și horticultură în formă naturală procurată de la persoanele juridice și fizice, subiecți ai activității de întreprinzător, înregistrate la Camera Înregistrării de Stat, care se află pe teritoriul RM și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar?

Colectarea eficientă şi deplină a obligațiilor fiscale reprezintă o piatră de temelie a unui sistem de impozitare echitabil. Nivelul de conformare voluntară a contribuabililor, măsurat prin nivelul de declarare a impozitelor şi taxelor la buget constituie un indicator de bază al performanței sistemului de administrare fiscală.

Serviciul Vamal declară, că în perioada 05 – 11 martie 2018, veniturile încasate la bugetul de stat de către organul vamal au constituit 304,1 mil. lei, cu 61 mil. lei mai puţin decât o săptămână mai devreme, fiind perfectate per total 7 914 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor vamale în perioada de raportare au fost relevate 79 de tentative de încălcare a legislației vamale, care sunt cercetate de către subdiviziunile specializate ale Serviciului Vamal în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și întreprinderii măsurilor legale ce se impun.

În baza declarațiilor cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2017, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă au raportat un venit de circa 84 mil. lei. Suma cheltuielilor suportate pentru procurarea mașinilor de casă și control aferente înregistrării activității independente au constituit 3,79 mil. lei. Impozitul pe venit din activitatea independentă în anul 2017 a constituit 185 mii lei. Informațiile au fost oferite de șefa direcției generale metodologia impozitelor si taxelor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Olga Golban, în cadrul ședinței Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, care a analizat situația cu privire la practicarea și impozitarea activității independente în domeniul comerțului.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii comunică că cea de-a doua rundă de negocieri pe marginea Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Republica Populară Chineză s-a încheiat cu succes. Amintim că delegația moldovenească s-a aflat în perioada 22-27 iulie în capitala chineză, Beijing. În cadrul negocierilor au continuat discuțiile asupra aspectelor juridice ale Acordului, în special pe capitolele preambulului, prevederilor inițiale și instituționale, comerțului cu bunuri, regulilor de origine, drepturilor de proprietate intelectuală, concurenței, măsurilor sanitare și fitosanitare, barierelor tehnice în calea comerțului, comerțului electronic, investițiilor.

În perioada 12 – 18 martie 2018, veniturile incasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 393,3 mil. lei, depăşind cu 89 mil. lei incasările săptămânii precedente. Per total au fost perfectate 10 363 de declarații vamale. Pe parcursul săptămânii trecute, au fost depistate 120 de tentative de încălcare a legislației vamale, care sunt cercetate de către subdiviziunile specializate ale Serviciului Vamal în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și întreprinderii măsurilor legale ce se impun.

Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Pe parcursul activității sale entitatea poate înregistra datorii față de personal, furnizori, cumpărători, bănci, față de buget, organele de asigurări sociale şi medicale, fondatori, față de alți creditori pentru care entitățile nu şi-au onorat obligațiile în termenul stabilit şi al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, acestea urmează a fi decontate atât în contabilitatea entității, cât şi în fiscalitate.   Termenul de prescripție extinctivă este prevăzut de art. 267-283 Codul civil al RM nr. 1107-XV/2002 (CC), totodată Codul muncii al RM nr. 154/2003 prin prisma art. 355 prevede că cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:

Programul Susținerea educației antreprenoriale în Europa de Est, implementat de Junior Achievement Moldova și a cărui beneficiar este Ministerul Educației, va beneficia de aplicarea cotei zero a TVA. Guvernul, în ședința din 10 iulie, a susținut proiectul unei hotărâri ce se referă la completarea listei proiectelor de asistență tehnică și investițională asupra cărora se aplică cota zero a TVA la livrările de mărfuri și servicii efectuate pe teritoriul țării.

Livrările de mărfuri în magazinele duty-free se scutesc de TVA cu drept de deducere (art.104 lit.h) din Codul fiscal). Se scutesc de TVA fără drept de deducere mărfurile introduse pe teritoriul vamal şi plasate sub regim vamal antrepozit vamal (art.103 alin.(2) lit.a) din CF)

În perioada 19 — 25 februarie 2018, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 412 mil. lei, cu 77 mil. mai mult decât o saptămână mai devreme, fiind perfectate per total 10 113 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor vamale, pe parcursul săptămânii trecute, au fost relevate 87 de tentative de încălcare a legislației vamale, care sunt cercetate de către subdiviziunile specializate ale Serviciului Vamal în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și întreprinderii măsurilor legale ce se impun.

Conform art.35 din Codul vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000, în cazul în care mărfurile sînt puse în liberă circulaţie cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală.

Luînd în consideraţie că prevederile legislative din Codul fiscal (pct. 9) al art.93, art.95 (1) lit.c), art.111 alin.(1) lit.f),art.105 alin.(5), art.109 alin.(2) și art.115 alin.(2)), Codul Vamal (art.81 alin.(4)) și Hotărîrii Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 „Pentru aprobarea regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM” dau naștere situațiilor de aplicare dublă a taxei pe valoarea adăugată aferentă serviciilor, menționate în art.111 alin.(1) lit.f) din Codul fiscal, de reparație (prelucrare) a mărfurilor prestate de către un nerezident în afara teritoriului vamal al republicii, pentru aceste servicii, regimul fiscal la compartimentul TVA va fi aplicabil în felul următor:

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Sistemul de determinare a valorii în vamă stabileşte principiul aplicării consecutive a celor şase metode de determinare a valorii în vamă. Pornind de la această regulă, metoda de determinare a valorii în vamă ,,în baza valorii tranzacției cu marfă identică” (Metoda 2) se va aplica în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată „în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit”(Metoda 1). Iar metoda ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară” (Metoda 3) se va aplica doar atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată potrivit prevederilor de aplicare a metodei ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară”.

Am importat marfa, însă aceasta nu corespune calității – varul nu intra în reacție cu apa. Întreprinderea vânzatoare a întocmit pentru comparator invoice cu minusul costului mărfii necalitative. Acest invoice trebuie prezentat la biroul vamal? Marfa necalitativă o trecem la cheltuieli? La efectuarea urmatoarei operaţiuni de import sa prezentăm în vamă invoice-ul cu minus? Cum să procedam în acest caz din punctele de vedere fiscal, vamal şi contabil?

Conform pct.39 spct.2) din Standardul Național de Contabilitate „Capital propriu și datorii” aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 6 august 2013, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2014, decontarea datoriilor se efectuează la privarea creditorului de drepturile sale, inclusiv la expirarea termenului de prescripție a datoriilor.