Sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice asigură circulaţia acestora și confirmă deschiderea, modificarea, închiderea sau luarea la evidentă fiscală a conturilor bancare/de plăţi, suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, soldul şi rulajul mijloacelor băneşti, ordinele incaso, mandatele de executare și documentele aferente acestuia, încheieri emise de executorii judecătorești privind aplicarea măsurilor de asigurare/executare şi alte documente, ce fac obiectul circulaţiei între Serviciul Fiscal de Stat și participanții la sistem.  

În Monitorul Oficial din 31 iulie 2020 (nr.194-197) a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”.   Ordinul nominalizat a fost elaborat urmare a modificărilor operate la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale și Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (modificări operate pin Legea nr.60/2020).

Potrivit prevederilor pct.15 subpct.5) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală", aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017, în caz de transportare a activelor fără transmiterea dreptului de proprietate, transmiterii activelor în leasing, arendă, locaţiune, uzufruct - în toate exemplarele facturii fiscale în rândul 7 „Redirijări" se indică mențiunea „Non livrare".          La emiterea facturii fiscale pentru operațiunile cu mențiunea „Non livrare" în rândul 7 „Redirijări" indicii valorici și cantitativi se vor completa de către entitate pe măsura necesității.

În Monitorul Oficial de astăzi, 7 septembrie 2018, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor privind modificarea Ordinului nr. 63 din 10 august 2009 cu privire la aprobarea Indicaţiilor metodice privind aplicarea de către societăţile de audit, auditori întreprinzători individuali a măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Măsurile de precauție privind clienții, pe care auditorii le vor întreprinde, sunt prevăzute în art.5 al Legii. Acestea se referă la identificarea și verificarea identității clienților în baza actelor de identitate, precum și a documentelor, datelor sau informațiilor obținute dintr-o sursă credibilă și independentă.

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

În conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) pct.10) din Codul fiscal, se scutesc de TVA fără drept de deducere serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice, [...] articolele şi aparatele ortopedice şi de protezare (poziţia tarifară 9021) [...].   În cele ce urmează se propune determinarea regimului fiscal în raport cu: (1) efectuarea livrărilor de articole şi aparate ortopedice şi de protezare; (2) prestarea serviciilor de producere a articolelor şi aparatelor de protezare dentară; (3) prestarea serviciilor stomatologice.

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Camera de Comerț și Industrie (CCI) anunță despre lansarea, începând cu 20 seprembrie curent a platformei www.client.chamber.md.   Platforma are ca scop digitalizarea serviciilor destinate antreprenorilor, care la moment sunt preocupați de optimizarea resurselor, iar tranzacțiile online sunt în continuă creștere.

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu stabileşte limite maxime de efectuare a tranzacţiilor în numerar de către întreprinderi în raport cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Deși art.10 pct. 5 din Legea nr. 845 stipulează că întreprinderile sunt obligate să nu depășească limita decontărilor în numerar (sumă cumulativă de 100 mii de lei lunar), această prevedere nu se aplică pentru decontările cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional.

Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 4 mil. lei şi a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 64 de delegaţii în privinţa a 277 de subiecţi, informează Centrul Național Anticorupție, cu referire la sinteza săptămânii precedente. De asemenea, ARBI a formulat 34 de avize consultative privind valorificarea bunurilor pe care urmează a fi pus sechestru şi a efectuat 44 de analize financiare.

Principalele provocări şi realizări ale Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru Îmbunătăţirea Reformei Managementului Finanţelor Publice în Republica Moldova, de care a beneficiat Ministerul Finanţelor, au fost punctate la evenimentul de închidere a proiectului. Conform informației oferite de Ministerul Finanțelor, pe parcursul implementării proiectului au fost aduse îmbunătăţiri efective reglementărilor, sistemelor şi proceselor în administrarea şi gestionarea bugetar-fiscală, în transparenţa bugetară şi accesul public la informaţii, gestionarea investiţiilor publice, dezvoltarea eficienta a datoriei de stat si dezvoltarea pietei interne a valorilor mobiliare de stat, evidenţa contabilă a autorităţilor publice şi evaluarea riscurilor bugetar-fiscale.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) lansează un nou serviciu online – platforma www.client.chamber.md.   Astăzi, când antreprenorii sunt preocupați de optimizarea resurselor, iar tranzacțiile online sunt în continuă creștere, CCI a RM digitalizează la maximum serviciile sale. Astfel, din luna septembrie 2020, vom pune la dispoziția antreprenorilor platforma respectivă.   Aceasta este destinată beneficiarilor serviciilor de Expertiză, Evaluare și Certificare a originii mărfurilor. Serviciile pot fi solicitate online, iar specialiștii CCI vor perfecta rapoarte și certificate în baza documentelor transmise în format electronic.

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

Conform art.922 alin.(1) din Codul civil (modificat prin Legea nr.133/15.11.2018), prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului opţiunea de a dobîndi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plăţile periodice convenite (rate de leasing).

Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat propuneri ce țin de extinderea măsurilor economice pentru anul 2021, obiectivul general al acestora fiind recuperarea creșterii economice a Moldovei și asigurarea bunăstării populației care sunt afectate de pandemia COVID-19. Propunerile au la bază rezultatele unei analize a datelor primare, inclusiv a celor publicate de Biroul Național de Statistică, cât și  consultarea detaliată a mai multor studii realizate de organizațiile de profil și experți din domeniul economic.   În vederea recuperării economice, MEI propune realizarea acțiunilor axate pe stimularea și dezvoltarea capitalului productiv și a competitivității companiilor,

Stocurile, ca cele mai utilizate elemente contabile, provoacă întrebări specifice în practică, începând de la selectarea metodei de evaluare, modul de ținere, clasificare etc. În acest articol vom expune unele abordări generale în evaluarea curentă a stocurilor, în special în cazul aplicării metodei costului mediu1, inclusiv prin prisma modificărilor Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) în vigoare din 1 ianuarie 2020. Conform pct. 10 SNC Stocuri, contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

Entitatea „G” SRL a prezentat declaraţia privind TVA pentru luna septembrie 2018 în termen, însă nu a achitat suma TVA aferentă bugetului în mărime de 14 mii lei din lipsa lichidităţilor. Acum entitatea „G” SRL intenţionează să achite restanţa la data de 30.11.2018,odată cu penalitatea aferentă. Cum urmează a fi calculată această penalitate şi cum se achită ea la buget?

Potrivit pct.3 din Modul de completare a Dării de seamă privind plata pentru emisiile de poluanţi

La entitățile avicole cu ciclu închis de producție puișorii eclozionați din secțiile de incubație timp de 12 ore sunt transferați în etapa de creștere a tineretului

Prevederi privind gestionarea mijloacelor bănești în numerar Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Normele) sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992 (HG nr. 764/1992). Conform Normelor menționate, toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obștești etc., asociaţiile, organizaţiile și instituţiile (în continuare – întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile financiare.