Încasările Serviciului Vamal în primele 3 luni ale acestui an se cifrează la peste 5,3 mld. lei, în creștere cu 776 mil. lei (17%) față de încasările din aceeași perioadă a anului precedent. Doar luna martie a anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat peste 2 mld. lei, cu peste 196 mil. lei mai mult (circa 11%), comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. Pe parcursul lunii trecute, au fost perfectate 47 394 de declarații vamale și constatate 285 de încălcări ale legislației vamale.

În contextul situației epidemiologice existente, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) anunță organizarea, începând cu 28 aprilie curent, a unui nou curs de instruire la distanță, destinat instruirii primare a declarantului vamal. Cursul de instruire va avea o durată de cinci săptămâni, 160 ore de studii și se va încheia la 5 iunie 2020. Instruirile se vor desfășura în regim de videoconferință, de luni până vineri, în intervalul orelor 17.45 – 20.45 și sâmbăta conform graficului.

În vederea dezvoltării cooperării transfrontaliere, combaterii eficiente a migraţiei ilegale şi activităţilor ilegale la frontiera de stat moldo-ucraineană, precum şi în scopul simplificării traversării acesteia, a fost aprobat un acord dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de miniștri al Ucrainei privind controlul comun al persoanelor şi mijloacelor de transport. Acordul a fost publicat în Monitorul Oficial, nr.395-399 din 10 noiembrie curent.

Din 16 aprilie 2020 se diminuează cu 2,5 p.p. norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrasede băncile comerciale în lei moldovenești și în valută neconvertibilă și se stabilește în mărime de 38,5 % din baza de calcul. Aceasta va fi valabilă 15 mai 2020. În același timp, se majorează cu 1,0% norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă pentru perioada 16 aprilie 2020 – 15 mai 2020 de aplicare a rezervelor obligatorii în valută liber convertibilă, fiind stabilită în mărime de 21,0% din baza de calcul.

În perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020 se va desfășura cea de-a XIX-a ediție a Expoziției Naționale ”Fabricat în Moldova”. Evenimentul este organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova, în parteneriat cu Agenția de Investiții și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. În acest an la expoziție vor participa 460 de întreprinderi, dintre care circa 40 participă în premieră. Totodată, 4 companii reprezintă zona din stânga Nistrului. După cum a menționat în cadrul unei conferințe de presă președintele CCI, Sergiu Harea, participanții expoziției sunt din diferite ramuri ale economiei naționale: industria alimentară, ramura vitivinicolă, industria mobilei, industria ușoară, utilaje, tehnică și aparataje, instituții de cercetări științifice, meșteri populari şi alte domenii.

Agenții economici vor fi verificați în domeniul raporturilor de muncă în baza unei liste de verificare ce conține 67 de întrebări. În Monitorul Oficial din 17 ianuarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 1463 din 20 decembrie 2019 cu privire la aprobarea listei de verificare în domeniul raporturilor de muncă. Aceasta conține întrebări ce țin de respectarea garanțiilor oferite salariaților, compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului, la angajarea femeilor însărcinate, beneficierea de înlesniri și compensații a salariaților concediați în legătură cu reducerea statelor de personal, respectarea cuantumului remunerației orare a zilierilor, ținerea Registrului de evidență a zilierilor etc.

Clasificarea băuturilor în scopuri vamale se efectuează potrivit prevederilor Nomenclaturii combinate a mărfurilor RM (NCMRM), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO, 2014, Nr.231-237/529), prin aplicarea Regulilor generale de interpretare, expres prevăzute în Anexă parte integrată a NCMRM, precum și prin studierea detaliată a Notelor legale de secțiune și capitol. Totodată, pentru clasificarea categoriei date de mărfuri este necesară studierea compoziției, modului de producere în vederea identificării și aprecierii corecte a codului tarifar.

La 15 august curent intră în vigoare alin. 5 art. 25 din Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului, prin care se interzice expunerea vizibilă în spațiile publice a produselor din tutun și a produselor conexe, acestea urmând a fi plasate în boxe speciale închise.   Legea mai prevede că lista produselor din tutun şi a produselor conexe disponibile pentru comercializare cu indicarea prețurilor acestora, imprimată pe hârtie albă cu caractere negre, se va prezenta de către vânzător la solicitarea cumpărătorilor adulți.

Potrivit normelor stabilite de Acordul de aplicare a Articolului VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerţ 1994 (GATT 1994), la care RM este parte, și prevederilor Legii nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997), sunt stabilite șase metode de determinare a valorii în vamă. Astfel, ar fi bine, mai întâi de toate, a clarifica în ce moment apare necesitatea de aplicare a metodei în baza costului unitar al mărfii sau altfel numită — ,,metoda deductivă”, prevăzută de art. 15 din Legii nr. 1380/1997.

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

La data de 2 septembrie 2019 Ministerul Finanțelor a aprobat Ordinul nr.117 privind aprobarea Regulamentului de desfășurare a concursului privind selectarea directorului Serviciului Vamal (în continuare – Regulament), care a intrat în vigoare la data semnării, iar la 3 septembrie a fost plasat comunicatul de inițiere a concursului pentru funcția de director al Serviciului Vamal. În anunțul autorității se spune că este încurajată participarea la concurs a „persoanelor care posedă abilități manageriale demonstrate și cu un nivel înalt de integritate”, termenul-limită pentru depunerea dosarelor fiind 30 septembrie 2019.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

În cadrul procedurii de vămuire la domiciliu, plasarea mărfurilor sub regim vamal poate fi realizată prin depunerea declarației vamale în detaliu în format electronic sau înscrierea în evidență a declarantului. În primul caz, procedura poate fi aplicată pentru regimurile vamale de import, export, admiterea temporară, perfecționare activă, transformare sub control vamal, antrepozit vamal și destinația vamală reexport. Înscrierea în evidență poate fi aplicată doar pentru regimul vamal de import. În Monitorul Oficial din 31 ianuarie 2020, Serviciul Vamal a publicat Ordinul nr. 565-O din 24 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Normelor tehnice privind aplicarea procedurii de vămuire la domiciliu.

În luna iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic,  care are patru obiective majore : facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic, simplificarea procedurilor vamale la exportul online și stimularea serviciilor poștale și de curierat.   Pentru implementarea acțiunilor din Foaia de parcurs, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și MEI au elaborat un proiect de lege, conceptul căruia a fost prezentat, ieri, 12 octombrie, într-o ședință online pe platforma Consiliului Economic.

Declaraţia vamală electronică la export se înregistrează la posturile vamale interne, cu prezentarea mijlocului de transport și mărfii declarate în zona de control vamal al postului respectiv. După înregistrarea declaraţiei vamale electronice, funcţionarul vamal responsabil de recepționarea declaraţiei, în termen de 20 de minute, accesează butonul de selectare a declaraţiilor pe culoare, după care SIIV „ASYCUDA World” stabileşte culoarul declaraţiei vamale, repartizând declaraţia vamală funcţionarului din cadrul postului.

Încă o condiție pentru autorizarea antrepozitelor vamale: acestea vor primi autorizația sau acordul de funcționare, dacă sistemul de supraveghere video va corespunde cerințelor Serviciului Vamal. În ședința Guvernului de astăzi, 30 ianuarie 2019, cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al RM, prevederile Regulamentului fiind aduse în concordanță cu prevederile codului.

(Continuare. Partea I în nr.  5 (68) 2021) Clasa a 6-a „Venituri” Conturile din această clasă sunt destinate contabilizării veniturilor Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ) din activitățile operaționale, financiare, din ieșirea activelor imobilizate și veniturilor excepționale.

Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2019 a fost aprobat de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 20 iulie 2020. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, politica bugetar–fiscală în anul 2019 a fost direcționată pentru facilitarea creşterii economice sustenabile, pentru crearea unui cadru eficient de lărgire a bazei de impozitare, consolidarea administrării fiscale, alocarea resurselor necesare pentru programe de importanță vitală și anume cheltuieli în domeniile social și al educației și cheltuieli ce stimulează creșterea economică: „Au fost depuse eforturi pentru consolidarea relațiilor cu partenerii externi, permițând astfel mizarea în continuare pe sprijinul financiar al acestora pentru implementarea proiectelor strategice și reformelor demarate pentru asigurarea dezvoltării economice și bunăstării societății”.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.