Vineri, 27 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce prevede modificarea cadrului normativ aferent accesului străinilor pe piața muncii. Documentul conține unele modificări și completări la Legea 200/2010 privind regimul străinilor  și Codul contravențional și are ca scop optimizarea proceselor de angajare a străinilor la muncă pe piața autohtonă și asigurarea necesităților de muncitori calificați pentru mai multe ramuri ale economiei naționale.   În momentul de față acordarea dreptului de ședere în scop de muncă este condiționată de cerința de achitare de către angajator a unui salariu mediu prognozat pe economie, însă, potrivit datelor oficiale, se atestă creșterea locurilor de muncă vacante cu salarii mari, care, în pofida majorării salariilor pe economie, sunt totuși mai mici decât salariul mediu prognozat pe economia națională.

Personalul din unitățile bugetare ar putea beneficia de un premiu anual pentru rezultatele activității desfășurate în anul 2019, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv. Cuantumul premiilor anuale pentru fiecare salariat va fi fixat în actul administrativ al conducătorului unității bugetare sau al autorității publice respective și nu poate fi acordat salariaților care au desfășurat o activitate profesională ineficientă sau necorespunzătoare ori au fost sancționați disciplinar în cursul anului. Pentru conducătorii unităților bugetare mărimea premiului va fi stabilită de către organul ierarhic superior, dar nu  poate depăși 50% din salariul de bază.

La situația din 1 martie 2021, soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 9,3% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii februarie 2020, constituind 48,8 mld. lei. Conform datelor din Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, în monedă națională au fost oferite 64,3% din volumul total, majorarea fiind cu 13,8% față de februarie 2020, iar a celor în valută străină – cu 2 la sută.   Statistica denotă că în portofoliul de credite acordate în perioada de referință cea mai mare pondere (22,9%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, după care urmează cele  pentru procurarea/construcția imobilului (17,7%), pentru consum (16,6%), activitatea agricolă (16,6%),

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

La situația din 31 ianuarie 2021, soldul creditelor în economia națională a marcat o creştere cu 9,4% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul linii ianuarie anul trecut, constituind 48,3 mld. lei, se constată în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, soldul creditelor în monedă națională (64,2% din volumul total) a crescut în perioada analizată cu 13,8% față de ianuarie 2020, iar a celor în valută străină – cu 2,3%.   În luna ianuarie 2021 au fost acordate credite noi în valoare de 2,1 mld. lei,

La încheierea şedinţei Consiliului Afacerilor Externe al UE, la o sesiune a căreia a participat şi ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, Comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a anunţat reluarea de către Uniunea Europeană a sprijinului bugetar pentru Republica Moldova. Oficialul a subliniat: „Mă bucur să anunț astăzi reluarea sprijinului bugetar pentru Republica Moldova. 14,54 mil. de euro sunt așteptate în zilele următoare. Deblocarea asistenței financiare este un semn clar al sprijinului din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova şi cetățenii săi, de apreciere a măsurilor deja întreprinse și de încurajare a reformelor”.

În premieră, în acest an, Centrul de instruire în finanțe, subdiviziunea structurală responsabilă de organizarea și desfășurarea cursurilor de instruire din cadrul Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” a lansat un nou curs online în domeniul finanțelor publice, cu genericul: „Particularitățile salarizării personalului din sectorul bugetar”.   Instruirea a demarat în perioada 04-05.11.2020, iar obiectivul fundamental al acesteia constă în aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice în domeniul salarizării. Actualizarea informației pentru contabili a avut loc prin prisma modificări survenite la Legea nr. 270 din 23.11.2018, privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. La instruire au participat 32 de contabili din întreaga republică.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

În Monitorul Oficial din 31 decembrie 2020 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 168 din 23 decembrie 2020 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pentru anul 2020. În conformitate cu prevederile art.74 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, art.31 din Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV/2003, art.38 din Legea contabilităţii nr.113-XVI/2007.

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi avizul amendamentelor deputaților în Parlament la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021. Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost înaintate 138 amendamente care conțin circa 1100 de solicitări,  prin care sunt solicitate resurse suplimentare și redistribuiri de alocații în sumă totală de 1,9 miliarde lei.

Proiectul legii privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul viitor) prevede, în scopul atenuării impactului inflației asupra veniturilor cetățenilor, precum și pentru a asigura susținerea familiilor cu copii, aplicarea următoarelor măsuri:   majorarea scutirii personale și scutirii suplimentare majore cu 5% – de la 24 mii lei până la 25,2 mii lei și respectiv de la 18 000 lei până la 18 900 lei; majorarea scutirii pentru persoanele întreținute cu 50% – de la 3 mii lei până la 4,5 mii lei.  

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

Programul de stat ”Prima Casă” a fost lansat la 21 martie 2018. La trei ani de la lansare, numărul de locuințe procurate prin intermediul programului a ajuns la 5550. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,8 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,4 miliarde lei. Compensațiile acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” au constituie 42,3 milioane lei.

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

În ședința de ieri, 16 decembrie, Parlamentul a aprobat, cu 56 de voturi, în a doua lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce ține de Politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul conține modificări la 43 de legi, acestea având ca obiectiv ajustarea legislației bugetar-fiscale și vamale la evoluția proceselor economice și sociale, consolidarea capacităților instituțiilor statului la colectarea veniturilor bugetare și eficientizării administrării fiscale și vamale, precum și susținerii mediului de afaceri în scopul dezvoltării economice sustenabile a țării.

În Monitorul Oficial din 25 decembrie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 635 din 21 decembrie 2020 cu privire la aprobarea Listei agenţilor economici contribuabili mari (persoane juridice) pentru anii 2021-2022, în care sunt incluși 560 de agenți economici.   Reamintim că SFS a aprobat prin Ordinul nr.613 din 9 decembrie 2020 o procedură nouă, dar  și criteriile de determinare contribuabililor mari, fiind abrogat Ordinul IPFS nr.1387/2016 cu privire la organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mari.  

Punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize, precum și finanțarea programelor de educație și formare profesională sunt activitățile pentru realizarea cărora UE a reluat susţinerea bugetară pentru Republica Moldova, fiind transferată prima tranşă de asistenţă nerambursabilă în volum de 14,54 mil. euro. Comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea UE, Johannes Hahn, a comunicat că această asistenţă este un semn clar de susținere a RM din partea UE, dar și demonstrează aprecierea acțiunilor întreprinse de autorități, este o încurajare adresată autorităților să continue consolidarea statului de drept, a democrației și să intensifice lupta împotriva corupției.

Eliminarea impozitării dividendelor distribuite persoanelor juridice este încă o propunere inclusă în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021. Amintim, legislația fiscală prevede impozitarea dividendelor prin reținerea finală la cota de 6%, în momentul distribuirii acestora indiferent de statutul persoanei beneficiare.   Astfel, în cazul distribuirii dividendelor către o persoană juridică de drept privat, aceasta din urmă nu include dividendele în venitul impozabil, dar la o ulterioară distribuire a dividendelor va reține impozitul de 6%.