În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

Pentru înființarea unei întreprinderi noi și crearea a cel puțin unui loc de muncă pentru șomerul beneficiar, prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă poate fi solicitată o subvenție, mărimea căreia este în valoare de 50% din cheltuielile necesare inițierii unei afaceri, precum și pentru dotarea locului de muncă creat, dar nu mai mult de 10 salarii medii lunare pe economie pentru anul precedent (81075 lei).   La această măsură pot aplica persoane cu vârsta de minim 18 ani înregistrate cu statut de șomer la una din subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă,  care doresc să inițieze o activitate de antreprenoriat.

Au rămas doar 18 zile pentru depunerea cererilor de solicitare a subvențiilor în avans în cadrul celui de al VII-lea Apel pentru proiecte start-up în domeniul agroindustrial, amintește Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA). Subvențiile în avans vor fi acordate doar în baza proiectelor investiționale depuse de producătorii agricoli, ce vor desfășura pentru prima dată o activitate economică în sectorul agroalimentar.

Guvernul, în contextul punerii în aplicare a prevederilor politicii fiscale şi vamale pentru anul curent, a aprobat, prin HG nr. 311/2023,

În primele trei luni ale anului curent, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a încheiat contracte de prestare a serviciilor IT cu peste 1,1 mii de autorități și instituții bugetare din raioanele republicii. Aceste servicii sunt acordate de către reprezentanții CTIF în teritoriu, care oferă, totodată, consultanță și suport tehnic utilizatorilor Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice (SIGFP) al Ministerului Finanțelor din toate unitățile administrativ-teritoriale ale țării. Majoritatea numărului contractelor de prestare a serviciilor IT încheiate de reprezentanții CTIF în teritoriu vizează executarea lucrărilor de deservire tehnică a rețelelor de calculatoare și echipamentelor de rețea, a stațiilor de

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte: 25 iunie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)

Astăzi, 8 septembrie curent, au avut loc consultări publice la proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul economie și antreprenoriat. Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu,  s-a referit la principalele obiective, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, menționând că datorită unei sinergii bune între autorități, expertizei și soluțiilor eficiente și echitabile, transpuse într-un cadru normativ clar și fără ambiguități pentru toți participanții pieței, se vor obține rezultate bune în economia națională.  

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul de bunuri cu amănuntul în anul precedent s-a majorat în Republica Moldova cu 4,6% (în prețuri comparabile) față de indicatorii înregistrați la finele anului 2019 și au atins 61,7 mld. lei. În același timp, serviciile prestate populației, fiind puternic afectate de efectele pandemiei, au fost în diminuare cu 15,7% (în prețuri comparabile), constituind 18,8 mld. lei, denotă datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul de bunuri cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor a fost în scădere în 2020.

Entitatea „X” SRL a încheiat un acord de colaborare privind executarea lucrărilor de reparații a unei porțiuni de drum gratuit, cu Consiliul raional Hâncești. Entitatea a oferit gratuit materiale de construcție de producție proprie, amestec de nisip și pietriș - 1000 tone, la prețul de piață - 120 lei/tona, inclusiv TVA, valoarea contabilă a materialelor

Până la 31 martie 2019 auditorii interni / angajaţii din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, instituţiilor publice, precum şi autorităţilor / instituţiilor autonome, care gestionează mijloace ale bugetului public național urmează să prezinte Direcţiei politici în domeniul controlului financiar public intern din cadrul Ministerului Finanțelor setul de documente necesar pentru admiterea la examenul de calificare. Procesului de certificare a auditorilor interni din sectorul public a fost anunțat de Ministerul Finanţelor. Pachetul de documente include:

Fenomenul salariilor „în plic” și desfășurarea muncii „la negru” se referă la practicile ilegale și neregulate în cadrul unui raport de muncă, care, în rezultat prejudiciază economia și societatea în întregime,

Legea privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase  prevede că, pentru fiecare dintre genurile de activitate care necesită expertizarea, Guvernul aprobă lista de documente în baza cărora se eliberează avizul de expertiză în domeniul securităţii industriale pentru activitatea respectivă. Astfel, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul hotărârii Executivului cu privire la aprobarea listelor respective.   Amintim, deținerea avizului de expertiză este obligatoriu pentru desfășurarea următoarelor activități:

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 177 din 21 iulie 2017, au fost numiți cei 7 consilieri ai Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor. Respectiv, din data de 4 septembrie 2017, structura și-a a început efectiv activitatea de bază pentru care a fost instituită, prin inițierea procesului de recepționare și soluționare a contestațiilor depuse de către operatorii economici pe marginea procedurilor de achiziții publice, în conformitate cu termenii și condițiile reglementate de Legea privind achizițiile publice nr. 131 din 03.07.2015. Până la finele anului 2017, Agenția a recepționat 201 contestații.

În trimestrul I al anului curent, numărul autorităților și instituțiilor publice care utilizează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP), administrat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), a crescut, față de finalul anului 2018, cu 3,5% și a alcătuit 890 de entități. Potrivit aprecierilor date de reprezentanții acestor entități, SIIECAP pe platforma 1C facilitează procesele de lucru ale contabililor la procesarea documentelor primare în format electronic, introducerea informației în rapoartele financiare și expedierea acestora în adresa instanțelor superioare. Principalul avantaj al utilizării SIIECAP pe platforma 1C constă în faptul că acesta permite contabililor să întocmească mai rapid notele contabile și rapoartele financiare în format electronic și să le coordoneze direct cu Ministerul Finanțelor.

În anul 2018, numărul persoanelor fizice care au primit, la solicitare, semnături electronice eliberate de Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de anul 2017, cu mai bine de 47% și a constituit circa 16,5 mii. În comparație cu anul 2016, numărul cetățenilor care au devenit titulari ai semnăturii electronice eliberate de CTIF a sporit aproape de trei ori. Conform datelor Centrului de înregistrări al CTIF, în anul de referință acesta a eliberat în total peste 20,6 mii de semnături electronice sau cu 31% mai multe decât în anul 2017. Din numărul total de semnături electronice circa 4,2 mii au fost eliberate, la solicitare, persoanelor juridice.

În Regulamentul privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (FNDAMR) au fost operate modificări. Ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului nr. 84 din 14 aprilie 2021 cu privire la modificarea Ordinului MADRM nr. 153/2018 cu privire la implementarea HG nr. 507/2018 pentru aprobarea Regulamentului menționat a fost publicat în MO.   Astfel, Ordinul 153/2018 va conține și cererea de solicitare a subvenției în avans pentru submăsurile nr.1-5 (stimularea investițiilor pentru producerea legumelor și a fructelor pe teren protejat; stimularea investițiilor pentru înființarea, modernizarea și defrișarea plantațiilor multianuale; stimularea investițiilor pentru utilarea și renovarea tehnologică a fermelor zootehnice;

Piața criptomonedelor a înregistrat în ultimii ani o creștere în ceea ce privește interesul investitorilor, datorită randamentelor ridicate pe care aceste instrumente le oferă, dar și a potențialului pe care acestea le manifestă. &#

La data de 14 decembrie 2021, IP Serviciul Tehnologia Informaţiei și Securitate Cibernetică (STISC), Agenția Guvernare Electronică (AGE) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au anunțat despre eventuala posibilitate a extindere a termenului de valabilitate a semnăturii electronice de la 2 ani la 5 ani.   Conform pct. 32 din Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, până la data de 07.07.2017 termenul de valabilitate a certificatului cheii publice al utilizatorului nu putea constitui mai mult de 1 an.

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),