I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

Potrivit unor prevederi din statutul SRL-ului  și conform înțelegerii agreate, asociații au decis, de comun acord, să distribuie profitul net după cum urmează: 70 % se vor distribui proporţional cotei de participaţie a asociaţilor; 30% – conform unui mecanism aprobat de către asociați, în funcție de implicarea personală a fiecărui asociat. Este de menționat că toți asociații sunt concomitent și salariați ai întreprinderii.  Care va fi regimul de impozitare pentru profitul care urmează să fie repartizat între asociați, atât proporțional, cât și neproporțional cotei de participație, conform situației expuse supra?

Întreprinderea are în proprietate construcții speciale (hangare) destinate pentru păstrare, procesare, uscare și condiționare a cerealelor, care nu sunt evaluate de către organele cadastrale. Se încadrează aceste bunuri imobile în categoria construcțiilor cu destinație agricolă, astfel încât să poată fi aplicată cota impozitului pe bunurile imobiliare în mărime de 0,1%, sau se aplică prevederile pct. 11, anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (Legea nr. 1056-XIV)?

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Potrivit art.57 alin.(2) din Codul fiscal, în cazul lichidării agentului economic, beneficiarii proprietăţii distribuite sunt trataţi astfel ca şi cum ei au schimbat cotele lor de participaţie în capitalul agentului economic lichidat pe o sumă egală cu valoarea de piaţă a proprietăţii obţinute.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor contribuabililor că, pe data de 25 martie, expiră termenul de depunere de către persoanele juridice a Declarației cu privire la impozitul pe venit. De astăzi revenim în sprijinul contabililor cu seria de articole expuse cu știință de cauză de un practician, care împarte experiența cu Dvs. Totodată, articolele corespund poziției oficiale a Serviciului fiscal de Stat. Declarația cu privire la impozitul pe venit (în continuare - Declarația) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr.162 din 26.09.2018, care urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

1. (9.2.7) Apare obligațiunea de raportare a soldului la începutul/finele perioadei de raportare în cazul dacă împrumuturile contractate/rambursate pe parcursul unui an fiscal reflectate în contabilitatea întreprinderii, nu depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei, dar soldul la începutul sau sfârșitul perioadei de raportare este mai mare de această sumă? 2. (9.2.5) Care cod a operațiunii se indică la completarea Anexei nr. 11 la Ordinul SFS nr. 427 din 08/21/2018, în cazul rambursării împrumuturilor prin iertarea datoriei, aport în capital statutar, anularea conform termenului de prescripție etc.

Stimați contribuabili, Serviciul Fiscal de Stat reamintește că aveți posibilitatea să beneficiați de o reducere de 15% la impozitul pe bunurile imobiliare și/sau impozitul funciar. Contribuabilii care au obligația de a achita impozitul pe bunurile imobiliare și/sau impozitul funciar, la achitarea integrală a sumei impozitului calculat pentru anul curent până la data de 30 iunie, vor beneficia de o reducere de 15%. Dacă nu reușiţi să beneficiați de acest drept, impozitul pe bunurile imobiliare și/sau impozitul funciar urmează a fi achitat în părți egale, fără reducere, nu mai târziu de 15 august și 15 octombrie ale anului curent.

Prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale se va efectua de către contribuabil prin prezentarea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) a dărilor de seamă fiscale pentru taxele locale în termen de până la 25 iulie 2020, conform prevederilor art. 187 din Codul fiscal (CF). Prevederea este inclusă în proiectul Procedurii de prelungire a termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și de achitare a obligațiilor fiscale aferente taxelor locale pentru primul trimestru al anului 2020 (Procedura), care a fost elaborat de către SFS în scopul asigurării executării pct. 7 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a RM (Comisia) nr. 16 din 10 aprilie 2020.

O pensionară în baza legitimației de pensionar al Ucrainei, a primit Avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare. În același timp persoana este cetățeană a RM și a atins vârsta de pensionare potrivit legislației RM. Poate pretinde persoana dată la scutirea de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare? Categoriile de persoane și condițiile în care acestea beneficiază de scutire la plata impozitului pe bunurile imobiliare sunt stabilite în art. 283 alin. (1) lit. h)-l), alin. (2) și (21) din CF.

Art. 3521 alin. (1) Cod penal (CP) stabilește răspunderea penală pentru declaraţia necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice pentru sine sau pentru o terţă persoană, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declaraţia serveşte pentru producerea acestor consecinţe. Pentru a identifica existența elementelor constitutive ale infracțiunii, urmează să verificăm existența următoarelor aspecte legate între ele cauzal: — dacă declaraţia este făcută organului competent; — dacă declaraţia este producătoare de consecinţe juridice; — dacă făptuitorul a avut în vedere producerea anume a acestor consecinţe.

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), partea II în nr. 4 (67) 2021) Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător (cu modificările și completările ulterioare), art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991. Lichidarea excavațiilor exprimă efectuarea lucrărilor de acoperire a golurilor formate după extracția resurselor minerale din sectorul respectiv sau întregul teren contractat. Aceste goluri (gropi) au diferite dimensiuni. Lucrările de lichidare a excavațiilor prevăd astuparea golurilor cu sol nefertil, iar stratul de 1,5-2 m până la suprafața solului – cu sol fertil.

Optimizarea evidenței contribuabililor și obligațiilor fiscale ale acestora, eficientizarea calculării și achitării impozitelor și taxelor locale de către perceptorii fiscali la buget sunt scopurile modificărilor preconizate la Hotărârea Guvernului nr.998 privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei. Proiectul a fost examinat la ședința secretarilor de stat, care a avut loc săptămâna curentă. Conform documentului, din 1 ianuarie 2020, perceptorii fiscali din cadrul primăriilor vor utiliza în mod obligatoriu Sistemul informațional automatizat «Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale» (SIA SCITL) în scopul organizării evidenței obligațiilor fiscale la impozitele și taxele locale aferente persoanelor fizice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător.

Conform art. 34 alin.(4) din Codul contravenţional (CC), dacă persoana fizică nu a achitat amenda în decursul a 30 de zile de la data stabilirii acesteia, se va proceda conform reglementărilor Codului de executare (CE). În cazul în care achitarea amenzii nu este posibilă din cauza lipsei ori a insuficienței bunurilor, sau din cauza eschivării cu rea-voință a contravenientului persoană fizică de la achitarea acesteia, instanța de judecată poate înlocui suma neachitată a amenzii, după caz, cu: