Întreprinderea a pavat porțiunea de drum care duce spre obiectul comercial arendat, fără de care nu este posibil accesul pe timp de toamnă și de iarnă. Cheltuielile au constituit 30 mii lei. Le contabilizăm ca cheltuieli curente sau formam un mijloc fix? Aceste cheltuieli sunt deductibile în scopuri fiscale?

Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale a fost susținut de membrii Cabinetului de miniștri în cadrul ședinței de ieri, 17 octombrie curent. Activitatea de analiză a riscurilor, de planificare şi realizare a controlului ulterior, conform prevederilor documentul, constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi realizare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia şi se exercită de autoritatea vamală prin subdiviziunea de control ulterior din cadrul Autorității Centrale a Serviciului Vamal (SV) şi prin subdiviziunile teritoriale din cadrul birourilor vamale, precum şi la necesitate în comun cu alte subdiviziuni şi/ sau organe de control.

Tragerea la răspundere pentru încălcări fiscale conform prevederilor Codului fiscal (CF), nu exonerează persoana sancționată de tragere la răspundere penală, în cazul în care acțiunile persoanei întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni. Codul penal (CP) incriminează acțiunea de evaziune fiscală atât a întreprinderilor, cât și a persoanelor fizice în două componențe de infracțiune:

Odată cu publicarea pe 17 august 2018 a Legii nr. 180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (MO al R.M. 309-320/500 din 17.08.2018) controalele fiscale pentru perioadele de până la 1 ianuarie 2018 au fost interzise, cu unele excepții. Ulterior, prin Legea nr. 243 din 08.11.2018 (MO al RM nr. 441-447 din 30.11.2018) Legea nr. 180 a fost modificată în partea ce ține de efectuarea controalelor pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 și stipulează clar condițiile efectuării controalelor fiscale. Se efectuează controale fiscale pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 la persoanele fizice specificate la capitolul 111 din titlul V al Codului fiscal(CF).

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Licența companiei Artosis, care gestionează sistemul de plată bpay.md, este suspendată pe un termen de șase luni. Decizia a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). BNM comunică că decizia vine ca rezultat al unui control tematic efectuat de regulator pe teren asupra activității emitentului de monedă electronică și constatării încălcărilor de către prestator a prevederilor Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, Legii cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, dar și a prescripțiilor dispuse anterior de BNM.

Care este modalitatea de atribuire/confirmare a codului fiscal  persoanei fizice străine, care deține bunuri imobiliare pe teritoriul Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art.162 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, se atribuie cod fiscal oricărei persoane fizice – cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid – care dispune de obiecte impozabile sau care are obligaţii fiscale.

Întreprinderea X are intenţia să deschidă un magazin social. Pentru aceasta are nevoie de un sponsor (întreprinderea Y) pentru a achita adaosul comercial al bunurilor vândute în magazin. Apar întrebările: 1. Ar putea fi întreprinderea Y sponsor pentru întreprinderea X în cazul în care directorul întreprinderii X este şi administratorul întreprinderii Y în baza unei procurii? 2. Conform legislaţiei în vigoare, întreprinderea Y ar putea beneficia de deducerea de 5% coform prevederilor art.36 Codul fiscal? 3. Care este modul de contabilizare al acestor operațiuni la ambele întreprinderi?

Ce regim de impozitare trebuie sa aplice casele de schimb valutar? Conform art.41 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 62 din 21.03.2008 privind reglementarea valutară, casa de schimb valutar este persoană juridică rezidentă constituită conform legislaţiei Republicii Moldova, având ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul ţării a operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice prin ghişeele casei de schimb valutar/filialei acesteia şi/sau prin intermediul aparatelor de schimb valutar.

Modul de întocmire a Situației fluxurilor de numerar Situația fluxurilor de numerar include soldurile numerarului și altor elemente identice acestuia la începutul și finele perioadei de gestiune privite la general, precum și fluxurile acestora pe tipuri de activitate, active și obligații ale Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ).

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Raportul pentru anul 2017 al Băncii Naționale a Moldovei, prezentat de Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a fost audiat în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe. Potrivit oficialului, țara noastră a înregistrat în anul precedent o creştere a economiei, dar a cunoscut şi o majorare temporară a preţurilor interne de consum. Astfel, produsul intern brut a progresat cu 4,5%, fiind susţinut de creşterea consumului intern si a producţiei din sectorul agrar.

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Banca Națională a Moldovei înregistrează pierderi pentru al doilea an consecutiv. La 31 decembrie 2017 BNM a înregistrat о pierdere totală în valoare de 95,3 mil. lei. Oricum, suma este mai mică decât în anul 2016, când pierderile Băncii Naţionale au depăsit 262 mil. lei. Pierderile a fost determinate de evoluţii cu impact semnificativ, se spune în raportul anual al băncii pentru anul 2017, printre care sunt enumerate:

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

În conformitate cu art.120 lit. b) din Codul fiscal,

Prin Hotărârea Guvernului nr.8/2021 a fost modificat Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500/1998 (în continuare – Regulament), scopul modificărilor fiind simplificarea procedurii de casare a mijloacelor fixe cu ulterioara verificare de către organele de conducere (consiliul societății pe acțiuni/întreprinderii de stat, comisia de cenzori, societatea de audit) a tuturor acțiunilor întreprinse în acest sens.    Procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de Regulament anterior era unul anevoios, deseori creând dificultăți,

Centrul unic de apel al Serviciului Fiscal de Stat (SFS) informează agenții  economici care participă la operațiunile de achiziții publice și au obligația, începând cu 1 iulie curent, să utilizeze sistemul informațional automatizat (SIA) „e-Factura” și alți contribuabili interesați despre posibilitatea obținerii consultațiilor privind utilizarea noii versiuni a acestui sistem, apelând la numărul de telefon 080001525 (tasta 2).   Operatorii Direcției asistență clienți din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) care deservesc Centrul unic de apel al SFS, oferă apelanților consultații și suport tehnic privind utilizarea noii versiuni a SIA „e-Factura” în etapa de testare a  acesteia care se desfășoară în perioada 1 – 30 iunie 2020.

Serviciul Fiscal de Stat vine cu un suport pentru agenții economici care, începând cu data de 1 iulie 2020, vor participa la operațiunile de achiziții publice prin utilizarea obligatorie a SIA „e-Factura”.   Sistemul „e-Factura” reprezintă o soluție informațională modernă, care înlocuiește mecanismul tradițional de eliberare și evidență a facturilor fiscale. Totodată, sistemul oferă posibilitatea de validare a facturilor fiscale electronice, a datelor utilizatorilor, precum și efectuează automat calculele. Aceste funcționalități contribuie la minimizarea riscurilor aferente documentării tranzacțiilor.