În Monitorul Oficial al RM nr. 424-429 din 16.11.2018 a fost publicat Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) nr. 144–A din 30.10.18 prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la recuperarea sumelor achitate necuvenit sub formă de prestaţii de asigurări sociale ca urmare a prezentării declaraţiilor corectate (Regulament). Regulamentul a fost elaborat și în scopul punerii în aplicare a prevederilor art. 56 Legii nr. 489 din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea 489/1999).

Mărimea tranșelor de venit impozabile, mărimea scutirii personale, scutirii anuale personale majore, precum și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute va fi majorată, prin ajustarea acestora la rata inflației prognozată pentru anul 2018 – de 6%. Măsura are drept scop reducerea efectului inflației asupra veniturilor populației și este inclusă în proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2018, aprobat de Guvern.

În urma controlelor efectuate de Serviciul Fiscal de Stat, în perioada ianuarie-iunie 2017, au fost suplimentar calculate impozite și stabilite sancţiuni fiscale. Potrivit informaţiei cu referire la rezultatele controalelor fiscale, în primul semestrul al anului curent organul fiscal a efectuat controale planificate la fața locului prin metoda verificării totale la 411 unități. În 406 cazuri din cele 411 au fost depistate încălcări, ponderea cărora constituie 99% din totalul de controale efectuate.

Contractul de antrepriză a fost încheiat în ianuarie 2018, iar devizul de cheltuieli prevede cota impozitelor de 27,5 %. Din 01.10.2018, în procesele verbale de lucrări este indicată cota impozitelor în mărime de 22,5%. Cum va fi reflectată diferența? Este restituită beneficiarului sau poate fi utilizată pentru alte lucrări la realizarea contractului dat?

Începând cu 1 aprilie 2019, decizia de regularizare poate fi atacată inițial la aparatul central al Serviciului Vamal (mun. Chișinău, str. N. Starostenco, 30) în termen de 10 zile calendaristice de la data aducerii la cunoștință a deciziei de regularizare. Aceasta reprezintă un document de o formă stabilită de Serviciul Vamal, întocmit de organele vamale și serveşte drept dovadă a apariţiei şi/sau anulării obligaţiei vamale, a restituirii drepturilor de import sau de export plătite ori percepute în plus şi a măsurilor de politică economică. Actul devine executoriu din momentul aducerii acesteia la cunoştinţă plătitorului vamal și produce aceleaşi efecte juridice ca şi declaraţia vamală.

Regulamentul privind restituirea plăților pentru poluarea mediului achitate în plus sau eronat, aprobat prin Ordinul comun al Ministerului Finanțelor și Ministerului Mediului al Republicii Moldova nr.45/28 din 6 martie 2017, stabilește modul de restituire a plăților pentru poluarea mediului plătite în plus sau eronat de către contribuabili, la cererea acestora.

În scopul restituirii sumei impozitului pe venit achitat/reţinut în plus de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, contribuabilul prezintă o cerere, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat, Nr. 402 din 13 mai 2015 și publicată în Monitorul Oficial nr.131-138/961 din 29.05.2015.

Firma noastră prestează servicii de locațiune (spații pentru birouri), locatarul este misiunea diplomatică. Cum urmează să emitem conturile de plata și facturile fiscale – cu cota 20%, cota zero a TVA sau emitem facturi de expediție și aplicam scutirea de TVA?

În conformitate cu prevederile art. 104 lit. c) din Codul fiscal

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 10 iunie 2019 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 283 din 29 mai 2019 (HG nr. 283/2019) prin care au fost operate modificări în unele acte normative din domeniul asigurărilor sociale de stat inclusiv în Hotărârea Guvernului nr. 1245/2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei paternale (HG nr. 1245/2016).

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Conform prevederilor Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997: livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăți în expresie naturală (art.93 pct.3));

Potrivit pct. 29 din Regulamentul cu privire la mecanismul desemnării procentuale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1286 din 30.11.2016, mijloacele financiare obţinute în urma desemnării procentuale pot fi utilizate într-un termen ce nu depăşeşte două perioade fiscale după perioada fiscală în care a fost efectuată desemnarea procentuală. Sumele neutilizate în această perioadă urmează a fi restituite la buget pînă la data-limită de depunere a raportului privind modul de utilizare a sumelor de desemnare procentuală.

Regulamentul privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare sau restituire a mijloacelor băneşti este elaborat în scopul executării prevederilor Codului fiscal şi tratării univoce a legislaţiei privind stingerea obligaţiilor fiscale prin compensare.

La stabilirea în Registrul de evidență a echipamentelor de casă și de control a mașinilor de casă și control cu memorie fiscală/imprimantelor fiscale (MCC/IF) ale contribuabililor deja radiați din Registrul Fiscal de Stat, subdiviziunea SFS care a înregistrat MCC/IF adoptă Decizia de radiere din evidență a echipamentelor de casă și control. De asemenea, subdiviziunea va adopta decizia de radiere și în cazul stabilirii în Registrul de evidență a dispozitivelor electronice ale contribuabililor deja radiați din Registrul SFS. Serviciul Fiscal de Stat a plasat spre consultări publice proiectul ordinului SFS privind modificarea și completarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și control.

Agenții economici care pe parcursul anului fiscal obțin titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației nu au dreptul la deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor privind uzura mijloacelor fixe în anul fiscal respectiv.

Un cetăţean în anul 2015 a obţinut venituri doar din salariul primit în perioada august–decembrie. Respectiv, acesta nu a utilizat scutirea personală de care poate beneficia persoana fizică pe parcursul întregului an. În cazul în care cetăţeanul ar fi utilizat întreaga scutire, impozitul pe venit pentru anul 2015 ar fi fost cu 300 lei mai mic. Poate obţine restituirea acestui impozit cetăţeanul şi ce urmează să întreprindă în acest sens?

Relațiile economice dintre persoanele juridice care desfăşoară activitatea de întreprinzător presupune faptul că sunt efectuate cu scop oneros, nu gratuit. Respectiv în cazul în care o persoană juridică livrează marfă altei persoane juridice doar în baza unei facturi fiscale, fără să existe în fapt un contract scris între părți aferent acestor tranzacții, atunci dreptul de a pretinde achitarea pentru acestea apare la momentul transmiterii.

În condițiile în care unele bunuri ale entităților publice nu le aparțin cu drept de proprietate, ci se află doar în gestiune, acestea sunt obligate să urmeze anumite proceduri şi să se conformeze anumitor cerințe în procesul de circulație a acestora.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).