Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern ce prevede repartizarea din bugetul de stat pentru anul 2022 a mijloacelor financiare pentru plata premiului anual pentru anul 2021. Documentul este elaborat în scopul realizării prevederilor Legii bugetului de stat pentru anul 2022, prin care a fost stabilită asigurarea prevederilor cadrului normativ privind salarizarea în sectorul bugetar, inclusiv pentru acordarea premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2021 în cazul neachitării acestuia de către unitățile bugetare în anul 2021, dreptul de repartizare a acestor alocaţii pe autorităţi publice fiind oferit Executivului, care urmează să aprobe hotărârile respective.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) va beneficia de 8 mil. euro din parte Uniunii Europene, în cadrul proiectului „UE pentru IMM-uri”, pentru cofinanțarea a 7 programe de suport al antreprenoritatului.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, conform Legii nr. 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, reprezintă un sistem autonom garantat de stat de protecţie financiară a populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, pe principii de solidaritate, din contul primelor de asigurare,

În luna septembrie Republica Moldova ar putea obține de la Fondul Monetar Internațional, fără condiționalități și existența unui acord în acest sens, $400 mil. Oportunitatea se regăsește în decizia Comitetului executiv al FMI, care a susținut propunerea directorului general al Fondului, Kristalina Gheorghieva, privind alocarea Drepturilor Speciale de Tragere (DST) în echivalentul a $650 mld. –  cea mai mare alocare din istoria FMI destinată țărilor-membre în funcție de contribuția statelor în cadrul FMI.   Alocarea DST este planificată să contribuie  la consolidarea răspunsului la criza COVID-19. Kristalina Gheorghieva a salutat sprijinul Comitetului executiv al FMI pentru inițiativa sa, menționând că acum această propunere trebuie examinată și aprobată de Consiliul guvernatorilor FMI.

Situația financiară redă o parte din imaginea generală care se poate percepe asupra dezvoltării entităţii. În aşa fel se ajută la perceperea

Bunurile și mijloacele bănești ale operatorilor economici, care au admis consumul neautorizat al rezervelor de stat și de mobilizare sau ale celor care au stocat bunurile într-o cantitate mai mică decât cea stabilită, ar putea fi sechestrate până la restituirea integrală a stocurilor diminuate. Acțiunea va fi întreprinsă de Agenția Rezerve Materiale ce va putea emite decizii executorii, care vor permite sesizarea executorilor judecătorești și aplicarea sechestrelor. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative a fost aprobat cu vot unanim de către membrii Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Scopul documentului este aducerea cadrului normativ în conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare și prevenirea riscurilor de prejudiciere a intereselor statului.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, aici avându-se în vedere Codul fiscal  și Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, este înregistrat în Parlament. Documentul vine cu propunerea de excludere a sintagmei „L.Ș.” din documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător (inclusiv din facturile fiscale), fiind inclusă prevederea expresă a lipsei necesității de aplicare a acesteia.   Încă o propunere ține de acceptarea în contabilitate în calitate de document confirmativ al faptei economice a bonului fiscal emis de către echipamentele de casă și control (ECC) pentru achizițiile achitate cu cardul bancar corporativ. Potrivit proiectului, deși bonul urmează să conțină elementele obligatorii stabilite de alin.(7) din art.11 din Legea nr.287/2017, prin derogare de la acestea

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

Instituțiile publice de învățământ preșcolar, instituțiile publice de învățământ general și instituțiile publice de învățământ profesional tehnic

Primăria Chișinău propune pentru consultări publice proiectul deciziei Consiliului municipal cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea ajutorului financiar pentru unele categorii de cetățeni din municipiul Chișinău la efectuarea plăților pentru resursele energetice și serviciile comunale.   Potrivit documentului, beneficiari de ajutor financiar vor fi stabilite persoanele defavorizate cu trai permanent în municipiu, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 3000 lei și, ca excepție, familiile tinere, al căror venit global mediu lunar pentru 12 luni precedente de la data depunerii cererii nu a depășit suma de 5000 lei per persoană.

Proiectul de lege privind serviciile de finanțare participativă, ce are ca scop oferirea unei alternative de finanțare pentru întreprinderile nou create, întreprinderile mici și mijlocii și autoritățile administrației publice locale, prin intermediul platformelor de finanțare participativă, a fost aprobat în lectura a doua.

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 din 17.01.2024 a fost publicată Legea nr.367 din 21.12.2023 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătorești (în vigoare din 17.01.2024). Totodată, în MO din 16 februarie 2024 a fost republicată Legea privind executorii judecătorești.

În scopul realizării schimbului automat de informații, începând cu anul 2023, Serviciul Fiscal de Stat va comunica anual autorității competente a statului străin, prin intermediul schimbului automat, informații de natură financiară cu privire la conturile deschise și/sau închise de rezidenții altor state participante la schimbul automat de informații.

Proiectul Regulamentului privind acordarea mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru compensarea parţială a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022 a fost propus pentru consultări publice.   Astfel, în condițiile aprobării actului normativ în redacția propusă, în scopul asigurării necondiționate a securității alimentare a țării și reieșind din sursele disponibile la buget, din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural vor fi alocate 200 mil. lei pentru compensarea a 30% din cota accizei pentru motorină, ceea ce constituie 894 lei/tonă.

În contextul actual economic dificil cauzat de multiplele crize care au afectat Republica Moldova în ultima perioadă de timp (criza energetică, seceta, inflația etc.),

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

Acest studiu de caz reprezintă modul de aplicare a Deciziei 6.1 a Comitetului pentru evaluarea în vamă și abordarea conceptuală a Acordului, în cazul în care valoarea declarată a mărfurilor importate este mai mică decât a materiei prime utilizate pentru producerea acestora. Faptele tranzacției

În baza unui contract de leasing operațional, compania rezidentă (locator) a transmis în locațiune un utilaj în folosul unui nerezident (locatar) pe un termen de 3 ani. La momentul transmiterii către nerezident (locatar) utilajul a fost plasat în regimul vamal de „export temporar” la valoarea de 50 000 euro conform declarației vamale.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Conform pct.26 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.693/2018  (Anexa nr.1) cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, în scopul desfăşurării activităţii economice şi obţinerii de venituri.