Din 1 ianuarie 2020, nivelul plafonului de garantare a depozitelor va constitui 50 mii lei. În momentul de faţă suma maximă plătibilă unui deponent este 20 mii lei, indiferent de numărul şi mărimea depozitelor sau valuta în care s-au constituit la bancă. În Monitorul Oficial din 5 aprilie curent Consiliul de administrație al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar a publicat hotărârea nr. 03/4 din 18 martie 2019 cu privire la modificarea Regulamentului privind informarea deponenților de către băncile licențiate referitor la garantarea depozitelor.

În conformitate cu prevederile art.901 alin. (34) din Codul fiscal (CF), subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) (în continuare – Locațiune) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea contractului. Persoanele menţionate sunt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) indiferent de locul de domiciliu (reședință) al contribuabilului (locator/arendator) sau locul amplasării bunului imobil transmis în Locațiune.

În conformitate cu alineatul (1) al art. 107 din Codul fiscal transmiterea mărfurilor de către comitent comisionarului şi invers

În luna iulie 2019, în Codul fiscal pot interveni modificări prin substituirea unor poziții tarifare prevăzute în art.96 din Codul fiscal, care stabilește cotele TVA a serviciilor și mărfurilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul țării. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce vizează modificări în mai multe acte legislative. Astfel, poziția tarifară 040610200 — laptele şi produsele lactate (art. 96 lin. 1 lit.b din CF) va fi substituită cu textul „040610300, 040610500 — cu un conținut de grăsimi de maximum 40% din greutate”. Totodată, se propune substituirea poziției 121291 — sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată (lit. b pct. 5 art.96) cu ex.121291800. Pentru aceste poziții se aplică o cotă redusă a TVA de 8%.

Art. 6 al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 prevede că persoanele fizice, care nu se includ în categoriile de plătitori şi de asiguraţi specificaţi în anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale, pot să se asigure pe bază de contract individual încheiat cu Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS). Aceste persoane vor achita o taxă fixă anuală în sumă de 9456 lei, iar pentru persoanele fizice – proprietari sau arendaşi de terenuri agricole, care lucrează terenul în mod individual, taxa constituie 2412 lei. Contractul se încheie minim pentru o lună, iar sumele contribuţiilor lunare constituie, respectiv, 788 lei şi 201 lei.

1. (28.22.16) Are dreptul agentul economic să solicite restituirea TVA în anul 2014 pentru investiţiile capitale efectuate, începînd cu 13 ianuarie 2012, în activele materiale pe termen lung în curs de execuţie?

Prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 11 iulie 2018 a fost aprobat Regulamentul cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate), care a intrat în vigoare din data de 12 octombrie 2018 (în continuare – Regulament), care stabilește principiile, organizarea şi desfășurarea activității de evaluare, administrare şi valorificare a bunurilor infracţionale.

În conformitate cu art.102 alin.(15) din Codul fiscal, în scopul confirmării dreptului la restituirea sumei TVA pe mărfurile şi serviciile procurate

Dacă după 28.10.2017 a fost modificată componența asociaților într-o societate cu răspundere limitată, facturile fiscale neutilizate de entitate, până la modificarea componenței asociaților, trebuie să fie restituite Serviciului Fiscal de Stat?

1. (28.22.8) Se permite restituirea TVA în baza art. 101/1 din Codul fiscal, la investiţiile (cheltuielile) capitale în active biologice imobilizate inclusiv şi cele imature?

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Potrivit Programului de conformare voluntară pentru anul 2019, Serviciul Fiscal de Stat operează cu șapte categorii de riscuri, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. Acestea se clasifică în: • riscuri generale • riscuri specifice • riscuri aferente TVA • riscuri aferente persoanelor fizice cetăţeni • riscurile de conformare fiscală aferente agenților economici contribuabili mari • riscuri aferente persoanelor fizice cetăţeni cu venituri mari • riscuri aferente agenților economici beneficiari ai restituirii TVA.

1. (4.9.49) Are entitatea dreptul la restituirea sumei accizei anterior achitate la importul mărfurilor accizate în cazul returului acestor mărfuri producătorului nerezident al Republcii Moldova?

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

Conform prevederilor art. 129 pct. 6) din CF, prin obligație fiscală se subînțelege obligaţia contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă.

1. (10.2.17) Poate o persoană fizică să solicite eliberarea patentei de întreprinzător pentru unul din genurile de activitate enumerate în anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93-XIV din 15.07.1998, pentru o perioadă mai mare de un an?

Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în scopul exercitării administrării fiscale, îndeplinește funcțiile de control fiscal, constatarea contravențiilor, prevenirea şi combaterea încălcărilor fiscale, inclusiv a evaziunii fiscal, constatarea infracțiunilor prevăzute la art.241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal, cât și de examinare a contestațiilor.

Agenții economici care pe parcursul anului fiscal obțin titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației nu au dreptul la deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor privind uzura mijloacelor fixe în anul fiscal respectiv.