Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

În publicația anterioară am prezentat contribuabililor aspecte ce țin de suspendarea activității întreprinderii, iar astăzi vom aminti unele drepturi și obligații ce țin de lichidarea persoanei juridice atât la cererea acesteia, cât și din oficiu sau la decizia instanței de judecată.   Care este modul de lichidare la cererea unei persoane juridice?

În contractul încheiat între doi agenți economici a fost stabilită clauză penală, conform căreia, în cazul nerespectării termenului de livrare a mărfii, furnizorul urmează să achite pentru fiecare zi de întârziere o penalitate în mărime de 0,05% din valoarea mărfii. Furnizorul, însă, nu a putut să-și onoreze obligația în termenii stabiliți, deoarece materia primă pentru fabricarea mărfii a fost livrată cu întârziere, ceea ce a perturbat procesul de producere, fapt care a cauzat depășirea termenului de livrare și, respectiv, achitarea unei penalități în mărime de 10 000 lei. Dat fiind faptul că suma penalității este prevăzută în contract, se va permite oare aceasta la deducere în scopuri fiscale?

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) anunță că de la începutul anului curent până în momentul de față, subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au implementat măsuri de ocupare a forței de muncă pentru 40344 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Astfel, conform bazei de date, la data de 11 mai 2020, la subdiviziunile teritoriale erau înregistrați 28383 șomeri. Doar în perioada 1 aprilie – 11 mai 2020 au fost înregistrate cu statut de șomer 10717 persoane, cei mai mulți fiind din mun. Chișinău, Bălți, Ocnița, Drochia, Ungheni, UTA Găgăuzia.

În anul 2019 persoana fizică „Y” a oferit un împrumut cu dobândă unui birou asociat de avocați. La achitarea dobânzii persoanei fizice pe parcursul anului 2019 biroul nu a efectuat reținerea impozitului la sursa de plată pe motiv că nu cade sub incidența art. 89 din Codul fiscal (CF). Corect sau nu a procedat biroul asociat de avocați? În cazul în care nu s-a procedat corect, cine are obligaţia de declarare și achitare a impozitului pe venit în cazul în care plătitorul venitului nu a reținut prealabil impozitul la sursa de plată?

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. Autorul revistei „monitorul.FISC.md” Elena Taban, în ediția din aprilie 2020, în articolul „Contabilitatea operațiunilor de casare a mijloacelor fixe și activelor nemateriale în entitățile bugetare”, pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Serviciul Fiscal de Stat a publicat astăzi, 29 mai 2020, modificările operate în Lista agenților economici contribuabili mari pentru anii 2019-2020, aprobată de autoritatea fiscală prin Ordinul nr.637 din 23 noiembrie 2018. În MO de astăzi, 29 mai, este publicat Ordinul SFS nr.246 din 22 mai curent, prin care din Listă sunt excluse două entități: • F.P.C. „Amofarm” S.R.L., cod fiscal 1002600040737 (în legătură cu lichidarea) • SRL „Energotehcomplet” S.R.L., cod fiscal 1004600024988. Totodată, în lista contribuabililor mari este inclusă SRL „MAOL INVESTMENT” (cod fiscal 1014600031048).

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie 2020, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr. 149/2012, inclusiv în partea ce ține de contestarea actelor juridice ale debitorului în cadrului procesului de insolvabilitate. În continuare vom prezenta principalele amendamente.   Astfel, în perioada de observaţie, a procedurii de insolvabilitate, procedurii falimentului şi/sau a procedurii de restructurare oricare creditor care are interes legitim, cu acordul administratorului/lichidatorului, poate introduce în instanţa acţiuni, inclusiv acțiuni reconvenționale, pentru anularea unor acte juridice1 încheiate de debitor (art. 104 alin. (1) din Legea nr.149/2012).

Grupurile de producători recunoscute vor beneficia de un suport financiar nerambursabil din partea statului pe parcursul a cinci ani din momentul recunoașterii, prin care se atestă faptul întrunirii de către grup a tuturor condițiilor legale privind constituirea și obiectul de activitate, precum și deținerea capacității tehnico-profesionale pentru realizarea obiectivelor propuse.   Pe agenda ședinței secretarilor de stat a fost inclus proiectul  hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de recunoaștere a grupurilor de producători agricoli.

”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.

Astăzi, 1 aprilie 2020, până la orele 12.00, Agenţia Servicii Publice va asigura din oficiu și cu titlu gratuit înregistrarea de stat al Instituţiei Medico–Sanitare Publice Centrul COVID–19 Chișinău. Prevederea este inclusă în Decizia nr.10 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova din 31 martie. Comisia a mai dispus că, prin derogare de la prevederile art. 4, alin. (7) din Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2020, nr. 174/2019, începând cu 1 aprilie 2020, în perioada stării de urgență, cetățenii Republicii Moldova și străinii cu permis de ședere pe teritoriul Republicii Moldova,

Ca rezultat al controlului efectuat la ÎM „R” SRL, s-a constatat admiterea următoarelor încălcări ale legislaţiei muncii: • angajatorul admite restanțe la plata salariului față de toți lucrătorii pentru perioada septembrie 2017–aprilie 2018 (la momentul controlului nu a fost prezentat nici un act confirmativ privind achitarea salariilor) • contrar prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul Muncii, angajatorul nu a achitat, la desfacerea contractelor individuale de muncă în perioada septembrie 2017– aprilie 2018, sumele ce se cuveneau salariaţilor în ziua eliberării, prin ce s-au încălcat prevederile art. 143 alin. (1) din CM, prin care a fost comisă contravenţia prevăzută de art. 55 alin. (1) lit.g) şi art. 57 alin. (1) din Codul contravenţional1.

După cum cunoaştem, legislaţia în vigoare stipulează că angajatul întreprinderii nu are dreptul să lucreze în perioada în care se află în concediu medical. Vrem să ştim dacă norma respectivă se răsfrânge şi asupra perioadei achitate din contul angajatorului, adică pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă, şi cum poate afla angajatorul că angajatul nu mai activează prin cumul în cadrul altei entităţi economice?

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaţilor aleşi în organele sindicale si neeliberaţi de la locul de muncă de bază ar putea fi exclus. În acest sens, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative. Documentul este elaborat în scopul executării hotărârilor Curții Constituționale (nr.3 din 4 februarie 2020 și nr. 34 din 8 decembrie 2017), prin care prevederile art. 87 alin. (2) şi alin. (3) din Codul muncii (obligativitatea acordului organului sindical la concediere) şi art. 33 alin. (3) din Legea sindicatelor au fost declarate neconstituţionale.

Conform art. 234 alin. (2) Cod fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate în cazul în care respectă anumite condiții1. Totodată, dreptul de beneficiere de reducere cu 50 % la amenda pentru nerespectarea termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti, mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – repatriere) sunt mai blânde, deoarece, conform art. 5 alin. (8) din Legea nr. 1466/1998, condițiile stabilite pentru ca persoana trasă la răspundere pentru nerespectarea termenelor de repatriere să beneficieze de o reducere cu 50% a sancţiunilor pecuniare aplicate pentru această încălcare diferă de cele stabilite în art.234 alin.2 din CF.

Agenția Servicii Publice a publicat în MO de vineri, 24 iulie 2020, avizul prin care aduce la cunoștință lista persoanelor juridice radiate din oficiu din Registrul de stat al persoanelor juridice a căror activitate a fost suspendată. Totodată, ASP comunică că cererile și creanțele creditorilor pot fi depuse în termen de două luni la Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept al Agenției Servicii Publice pe adresa: str. A. Pușkin 47, mun. Chișinău. Lista publicată conține denumirile a 968 de societăți comerciale, societăți cu răspundere limitată și  întreprinzători individuali.   Amintim, radierea este efectuată în baza prevederilor art. 261 din Legea nr.220-XVI  privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali1.

Pentru a efectua auditul la asigurătorul care deţine licenţă pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto externă, entitatea de audit va trebui să dispună de renume și experiență recunoscută în domeniul auditului instituțiilor financiare internaționale. Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat un proiect de hotărâre privind modificarea pct.8 din Regulamentul cu privire la auditul asiguratorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 19/3/2019.

Proiectul  de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea Grupului de lucru în domeniul achizițiilor publice urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor generali din 2 iulie curent.   Documentul stabilește condițiile generale și specifice privind crearea grupului de lucru în domeniu, care va iniţia şi desfăşura proceduri de atribuire a contractului de achiziție publică pentru satisfacerea necesităţilor autorităţii contractante sau asociaţiei de autorităţi contractante în condițiile în care acstea nu apelează la un furnizor de servicii de achiziții.

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?