Un obiectiv important pentru Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a fost şi va rămâne promovarea spiritului de conformare voluntară a contribuabililor, îmbunătăţirea civismului fiscal prin instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat cu mediul de afaceri şi cetăţeni.

Cu autorităţile din Ucraina se poartă discuţii privind posibilele livrări de energie electrică în Moldova, în condiţiile recentei crize energetice din ţara vecină.

IMM-urile din Republica Moldova încă se mai pot înscrie la Concursul Naţional „IMM – Model de Responsabilitate Socială”, ediţia a VIII-a. Concursul a fost inițiat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) pentru antreprenorii care pe parcursul anului 2016 s-au implicat în mod voluntar în activităţi de responsabilitate socială corporativă. Participanții pot aplica pentru următoarele nominalizări:

Prin Ordinul Agenţiei Achiziţii Publice, Nr. 17 din 30 martie 2017 a fost aprobată Metodologia privind controlul ex-post şi care a fost publicat în Monitorul Oficial Nr. 109-118 din 7 aprilie curent.

România rămâne statul membru al Uniunii Europene care înregistrează cel mai mare deficit de colectare de TVA, de 37,2%, aceasta traducându-se într-o sumă neâncasată de aproximativ 7,7 mld. euro, se arată într-un comunicat al PwC, care citează un studiu al Comisiei Europene. „Pentru a pune lucrurile în context, suma necolectată din TVA este mai mare decât alocările bugetare ale României în anul 2017 pentru educație, investiții în infrastructură sau sănătate”, declară Daniel Anghel, lider impozite și taxe indirecte PwC Europa Centrală și de Est.

Ministerul Finanțelor a transferat către Banca Națională a Moldovei suma care acoperă dobânzile și costul valorilor mobiliare de stat (VMS) cu maturitatea de un an, emise în toamna anului trecut. Transferul respectiv privește executarea unor obligații de plată care derivă din garanțiile de stat, acordate BNM pentru creditele de urgență în anii 2014 și 2015.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Pe piaţa serviciilor de telefonie fixă, în perioada ianuarie-martie 2016, a continuat diminuarea numărului de abonaţi, a traficului de voce și a veniturilor provenite din vînzarea acestor servicii, tendinţă care a marcat piața respectivă în ultimii ani.

Prim-ministrul Pavel Filip a convocat pe 18 septembrie curent şedinţa Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit. În cadrul întrunirii, participanții au examinat situaţia privind frauda bancară şi au efectuat un schimb de opinii referitor la posibilitățile de intensificare a cooperării inter-instituționale în vederea eficientizării recuperării mijloacelor financiare. În context, lichidatorii celor trei bănci aflate în proces de lichidare au prezentat informații privind recuperarea activelor şi dificultățile pe care le întâmpină în acest proces, inclusiv litigiile aflate în instanțele de judecată. Totodată, conducătorii organelor de drept au comunicat despre progresele înregistrate în investigațiile efectuate.

Banca Națională a Moldovei (BNM) informează că încă în anul 2015 au fost înaintate acțiuni civile în privința unor companii din „grupul Shor”, despre care joi, 7 septembrie 2017, un portal de știri scria că nu ar fi fost intentate asemenea acțiuni. Astfel, în urmă cu doi ani, BC „Banca Socială” S.A. a depus cereri de chemare în judecată a societăților comerciale SRL „Caritas Group”, „Voximar-Com” SRL. Potrivit informației prezentate de BC „Banca socială ” S.A. în proces de lichidare, aceasta deja dispune de patru hotărâri judecătorești definitive cu privire la încasarea de la SRL „Caritas Group” și alte trei societăți comerciale, incluse în grupul cunoscut de public drept „Grupul Shor”, a datoriei în valoare totală de peste 12 mld. lei. Acțiunea civilă împotriva „Voximar-Com” SRL în valoare de circa 3 mld. lei se află pe rol în instanța de apel.

Comunitatea religioasă a obţinut autorizaţie de construcţie în vederea inițierii procesului de construcţie a unui centru de cultură de învăţămînt destinat riturilor de cult pe terenul aflat în proprietate.

Secretariatul comunității energetice și Ministerul Economiei au finalizat elaborarea recomandărilor (directivelor) pentru achizițiile anuale de energie electrică. Acestea vor fi transmise Ministerului Economiei în timpul apropiat și vor deveni o măsură importantă în asigurarea transparenței achiziției de curent.

Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova un grant de 985,19 mii euro pentru participarea țării noastre la Programul UE de cercetare și inovare Orizont 2020. Decizia privind inițierea negocierilor și semnarea contractului de grant, aprobată de Guvern, este publicată în MO din 25 august. Participarea Moldovei la Orizont 2020 va contribui la consolidarea sferei de cercetare-inovare în RM, la integrarea comunități științifice naționale în cea europeană.

În ţara noastră sunt înregistrate 285 de asociații de economii și împrumut (AEÎ), activele cărora au atins cifra de 633 mil. lei, a declarat membrul Consiliului de administrație al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare Viorel Miron.

Începând cu 29 aprilie 2016, data intrării în vigoare a Legii comunicațiilor poștale (Legea nr. 36/2016), Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) a preluat, în conformitate cu prevederile legii respective, atribuțiile de reglementare a pieții serviciilor poștale.

Autoritățile propun un șir de măsuri ce se referă la implementarea principiilor economiei verzi în sectoare ca energetica, agricultura ecologică, transportul durabil, ecologizarea întreprinderilor mici și mijlocii, achiziții publice, construcții, educație pentru dezvoltarea durabilă și industrie verde.

Implementarea Strategiei Naționale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2016 – 2020 ne va permite să creștem capacitățile de producere și export al economiei naționale, să impulsionăm activitatea mediului de afaceri autohton, să atragem un volum mai mare al Investițiilor Străine Directe (ISD) în țara noastră.

Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a prezentat raportul de activitate pentru anul 2017. Conform raportului, inspectorii de muncă au întreprins acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul muncii. Astfel, au fost efectuate 3479 vizite de control, monitorizate 3135 unități cu un număr de 111,5 mii salariaţi, din care 55,2 mii femei (inclusiv 12,7 mii din mediul rural) și 7 minori. Din numărul total de vizite, 2772 au fost planificate, iar 707 — inopinate.

Legea Comunicațiilor Poştale a fost adoptată astăzi de Parlament în lectură finală. Ea a fost susținută de 56 de deputați, informează Moldpres. Proiectul vine să stabilească expres drepturile și obligațiile furnizorilor și utilizatorilor de servicii poștale, promovînd concurența loială și contribuind la îmbunătățirea calității serviciilor prestate.