În vederea determinării valorii în vamă, deseori operatorii economici se confruntă cu anumite situații complexe, pentru care soluțiile pot fi diferite, în funcție de fiecare caz în parte. În continuare vom descrie două subiecte cel mai frecvent abordate, referitoare la costurile de depozitare și tranzacțiile complexe (o valoare unică pentru un grup de mărfuri), cu descriere de caz și concluzii finale. Situațiile exemplificate infra sunt bazate pe comentariile Comitetului tehnic de evaluare al Organizației Mondiale a Vămilor (OMC), care vin cu explicarea unor termeni și cu soluții concrete pentru situații mai complicate de evaluare a mărfurilor importate.

La 1 octombrie, colectivul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) marchează, pentru prima dată, Ziua fondării CTIF. Această zi a fost instituită, în calitate de sărbătoare profesională a angajaților instituției, printr-un ordin al Ministerului Finanțelor, fondatorul CTIF, emis la 1 octombrie 2018. Decizia a fost luată la solicitarea mai multor angajați ai CTIF în legătură cu împlinirea, la 1 octombrie 2018, a 45 de ani de la constituirea Centrului de calcul al Ministerului Finanțelor, care în decursul anilor și-a schimbat statutul de câteva ori, fiind transformat anul trecut, prin Hotărârea Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, în CTIF. Cu acest prilej, am discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre unele bilanțuri ale activității instituției, preocupările curente, provocările și proiectele de viitor ale acesteia.

Conform art.95 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti” sau în cadrul regimului de antrepozit vamal, nu constituie obiect impozabil cu TVA. [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.171 din 19 decembrie 2019, în vigoare din 01.01.2020].

Serviciul Fiscal de Stat este în drept să iniţieze procedura de anulare a înregistrării subiectului impunerii cu accize în cazul în care subiectul impunerii nu a prezentat în termenul stabilit Declaraţia privind accizele pentru două perioade fiscale consecutive. Astăzi, 13 septembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a publicat în Monitorul Oficial Ordinul cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind anularea înregistrării statutului de antrepozitar autorizat. Astfel, la constatarea corespunderii criteriilor de anulare a înregistrării subiectului impunerii cu accize, SFS dispune efectuarea controlului fiscal la fața locului în vederea stabilirii lipsei mărfurilor supuse accizelor aflate în stoc, precum și a constatării faptului încheierii activităţii de prelucrare sau producere a mărfurilor supuse accizelor.

Potrivit art.95 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti” sau în cadrul regimului de antrepozit vamal, nu constituie obiect impozabil cu TVA. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019, în vigoare din 01.01.2020]

Conform art.119 pct. 3) din Codul fiscal, antrepozit fiscal este definit ca totalitatea locurilor, determinate în certificatul de acciză, în care mărfurile supuse accizelor sînt produse, transformate, deţinute sau expediate (transportate) de către antrepozitarul autorizat în activitatea sa, în cadrul cărora nu se calculează şi nu se achită accizele.

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) informează agenții economici care efectuează tranzacții economice externe și au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceste servicii pot fi solicitate de la CTIF, instituție care deține licență pentru activitatea de broker vamal și are o experiență bogată în acest domeniu.   Irina Rîbac, șefa Direcției brokeraj vamal din cadrul CTIF, a relatat că declaranții vamali ce activează în reprezentanțele instituției la posturile vamale interne și cele de frontieră au studii speciale în domeniu vămuirii, iar majoritatea dintre ei – și o experiență de muncă de peste cinci ani.

Deși obligativitatea și condițiile înregistrării în calitate de plătitor al TVA sunt specificate1 în art. 112 din Codul fiscal, aspectele ce țin de aplicarea prevederilor acestui articol în coroborare cu prevederile art.95 din CF încă mai generează întrebări, în special contribuabililor care urmează să se înregistreze drept subiecți impozabili cu TVA. Astăzi venim cu unele precizări și generalizarea reglementărilor în vigoare.   Ce presupune sintagma „perioada de 12 luni consecutive”.

Stocurile, ca cele mai utilizate elemente contabile, provoacă întrebări specifice în practică, începând de la selectarea metodei de evaluare, modul de ținere, clasificare etc. În acest articol vom expune unele abordări generale în evaluarea curentă a stocurilor, în special în cazul aplicării metodei costului mediu1, inclusiv prin prisma modificărilor Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) în vigoare din 1 ianuarie 2020. Conform pct. 10 SNC Stocuri, contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

În conformitate cu art.123 alin.(2) din Codul fiscal, în cazul transmiterii mărfurilor supuse accizelor cu plată sau cu titlu gratuit, inclusiv în contul salariului, angajaţilor antrepozitarului autorizat, altor persoane, în cazul atribuirii mărfurilor de către antrepozitarul autorizat sau de către membrii familiei acestuia, în cazul deplasării în alt mod a mărfurilor din antrepozitul fiscal, precum şi în cazul

Când apare obligația de înregistrare în calitate de plătitor TVA a agentului economic ce beneficiază de import de servicii?   Obligația înregistrării subiectului care desfăşoară activitate de întreprinzător de a se înregistra ca contribuabil al TVA este indicate în art.112 alin. (4) din Codul fiscal1.

 La 30 martie 2021 P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” marchează 10 ani de activitate. Cu acest prilej, pentru ediția nr.3 (66), am pregătit o serie de materiale. În ediția jubiliară vă oferim, în rubrica Prim-plan, un interviu cu directorul Publicației, doamna Rodica Musteața-Staci, care se referă la unele realizări obținute pe parcursul anilor, la provocări, precum și la prioritățile de viitor. Totodată, cu ocazia marcării jubileului, în ediție sunt publicate mesaje de felicitare din partea fondatorului și partenerilor revistei. De asemenea, venim cu o noutate pentru cititorii noștri – lansarea rubricii dedicate Resurselor minerale,

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune spre consultare un proiect de ordin de modificare a Indicațiile metodice privind efectuarea vizitelor fiscale, aprobate prin Ordinul SFS nr. 388/2019.     Astfel, după finalizarea vizitei fiscale, funcționarul fiscal va perfecta Raportul vizitei fiscale sau, după caz, Raportul vizitei fiscale privind înregistrarea ca subiect al impunerii cu TVA/Raportul vizitei fiscale privind înregistrarea în calitate de antrepozitar autorizat/Raportul vizitei fiscale de constatare a adresei juridice/adresei subdiviziunilor și Procesul verbal de observare directă a activității contribuabilului,  în funcție de scopul vizitei fiscale, în care se consemnează datele și faptele constatate și subiectele discutate în cadrul vizitei fiscale.

Potrivit art.123 alin.(6) din Codul fiscal, nu sînt marcate obligatoriu cu “Timbru de acciz”: a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri; b) producţia alcoolică cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum şi berea; c) mărfurile supuse accizelor plasate în regimurile vamale tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, magazin duty-free;

Subiectul înregistrat în calitate de plătitor de accize are obligația să calculeze și să achite accizele la buget la comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără scoaterea lor din antrepozitul fiscal? În conformitate cu prevederile art.97 alin.(3) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma totală a tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia TVA.

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

În conformitate cu art.123 alin.(1) din Codul fiscal, subiecţii impunerii specificaţi la art.120 lit.a), care expediază (transportă) mărfuri supuse accizelor din antrepozitul fiscal, calculează accizele pornind de la volumul mărfurilor în expresie naturală sau de la valoarea acestora (în funcţie de cotă – în sumă absolută sau ad valorem în procente).

1. (28.26.10) Reprezintă obiect al impunerii cu TVA livrarea proprietății declarate în proces de insolvabilitate? 2. (28.7.11) Reprezintă obiect al impunerii cu TVA livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti” sau în cadrul regimului de antrepozit vamal?

În conformitate cu art.123 alin.(6) din Codul fiscal, nu sînt marcate obligatoriu cu „Timbru de acciz”, următoarele mărfuri: a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri; b) producţia alcoolică cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum şi berea; c) mărfurile supuse accizelor, plasate în regimurile vamale tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, magazin duty free;