Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Guvernanța corporativă reprezintă elementul de bază în buna gestionare a Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) și contribuie la gestionarea riscurilor aferente acordării împrumuturilor membrilor săi și a depunerilor de economii atrase de la ei.

În perioada 27-29 octombrie 2020, Centrul de instruire din cadrul Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF),  a desfășurat un curs online, pe platforma Zoom, cu genericul „Activitatea de audit intern în contextul pandemiei COVID-19”. Evenimentul a vizat acțiunile ce au fost și pot fi întreprinse în contextul pandemiei, cum pot fi realizate activitățile de audit intern în situația existentă, care sunt provocările, cum pot fi acestea depășite, la ce resurse se poate apela și, nu în ultimul rând, experiența internațională (PEMPAL), ultima prezentată în ziua de încheiere a seminarului.

Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Banca Națională au creat, pe data de 30 martie, un Task Force Grup pentru consultarea setului de măsuri privind atenuarea impactului negativ al crizei pandemice asupra economiei naționale. În cadrul unei conferințe video, reprezentanții acestor instituții au optat pentru un plan de acțiuni consolidat, care să fie structurat pe termen scurt, mediu și lung și care să includă politici de intervenție atât imediate, cât și pentru perioada post-criză pe trei componente de bază: politici monetare, fiscale și structurale.

Ordinul IFPS nr. 982/2012 cu privire la aprobarea formularelor utilizate în SIA CCDE ar putea fi modificat. Procesul de elaborare a noilor prevederi este inițiat de către Serviciul Fiscal de Stat, care invită toate părțile interesate să prezinte propuneri și sugestii la adresa electronică doinița.colosov@sfs.md până la data de 7 iulie 2021, inclusiv.   Amintim, documentul în vigoare reglementează funcționarea Sistemului informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între autoritatea fiscală şi instituţiile financiare, având drept anexe formularele

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (cu funcții de președinte), ministrul Finanțelor, ministrul Economiei și Infrastructurii, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare și directorul general executiv al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar vor fi membri ai Comitetului Național de Stabilitate Financiară. Legea nr. 209 cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF) din 12 octombrie curent a fost publicată vineri, 16 noiembrie, în Monitorul Oficial al RM. Documentul stabilește CNSF este o structură de cooperare interinstituțională, fără personalitate juridică, care reprezintă autoritatea națională macroprudențială desemnată,

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent se vor majora cu 138 978,5 mii lei și vor constitui 27,6 mld. lei, modificările fiind necesare în contextul promovării măsurilor de susținere a angajatorilor și salariaților în situația de criză provocată de pandemia COVID-19, dar și pentru susținerea familiilor defavorizate, prin consolidarea programului de ajutor social, ca urmare a majorării tarifelor la gazele naturale și energia termică.   Pe agenda Parlamentului este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021.

De la începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. Conform motivării Parlamentului European, proiectul le va oferi dreptul salariaților de a nu răspunde la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mailuri legate de muncă înainte sau după program. Măsura este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Proiectul de directivă ar urma să fie aplicabil atât salariaților din sectorul public, cât și celor cu angajatori din mediul privat.

Guvernul va propune Parlamentului să declare stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 30 de zile, în perioada 22 octombrie–20 noiembrie 2021, în legătură cu criza în domeniul gazelor naturale.   Potrivit hotărârii aprobate astăzi, 22 octombrie, de Guvern, pe perioada stării de urgență Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:

Pe parcursul anului 2022 întreprinderile mici și mijlocii din țara noastră vor avea posibilitatea să acceseze noi programe implementate de Organizația de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Faptul a fost anunțat în cadrul unei conferințe organizată de Ministerul Economiei și ODIMM.   După cum a menționat directorul interimar ODIMM, Dumitru Pîntea, în bugetul de stat pentru anul curent sunt aprobate mijloace financiare în sumă de 140 mil. lei pentru implementarea proiectelor gestionate de ODIMM, dar urmează discuții cu partenerii externi pentru a extinde resursele disponibile, astfel încât să sporească suportul oferit pentru dezvoltarea IMM-urilor.

În cadrul ședinței Executivului din 20 iulie 2020 a fost aprobat proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea semnării Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19 şi Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii”.   Documentul are la bază angajarea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) de a oferi finanțare flexibilă și în timp util țărilor membre pentru consolidarea sistemului de sănătate publică și atenuarea impactului socio-economic al pandemiei.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis, cu vot unanim,  să mențină la același nivel valorile principalelor instrumente de politică monetară. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este în continuare de 3,25 la sută anual. Totodată, rămân neschimbate ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight - 6,25 la sută și, respectiv, 0,25 la sută anual.   Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, de asemenea, se menține aceeași - 34,0 la sută din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă - 21,0 la sută din baza de calcul.  

Cota TVA în mărime de 6% la serviciile de cazare, produsele alimentare/băuturi, cu excepția producției alcoolice, pentru agenții economici din sectorul HoReCa, ar putea fi aplicată începând cu 1 octombrie curent, prin derogare de la art. 56 alin (2) al Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative.   Inițiativa legislativă prin care se propune accelerarea intrării în vigoare a  Legii nr. 76/2021 cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I din CAEM (aplicarea cotei reduse la TVA pe perioada stării de urgență sau pe perioada stării de urgență în sănătate publică) a fost aprobată astăzi, 22 septembrie, de Comisia economie, buget și finanțe.

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

Ieri, 18 martie, prim-ministrul Ion Chicu a discutat problema efectelor evoluției situației epidemiologice asupra economiei naționale cu un grup de asociații de business. Reprezentanții mediului de afaceri au venit cu informații despre impactul asupra agenților economici al restricțiilor impuse în contextul răspândirii COVID-19. În cadrul ședinței a fost făcut un schimb de opinii referitor la modul în care ar putea fi susținuți oamenii de afaceri să depășească cu pierderi minime criza provocată de situația epidemiologică.

În Monitorul Oficial nr. 134 din 29 aprilie 2022 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 279 din 27 aprilie curent pentru modificarea Regulamentului privind ajustarea periodică a valorii contractelor de achiziții publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1129/2018.   Modificările operate derivă din faptul că, din datele și semnalele primite din partea operatorilor economici și autorităților contractante ca părți a contractelor de achiziții publice de lucrări, Republica Moldova se confruntă cu o escaladare a prețurilor din domeniul

Serviciul Fiscal de Stat a avut o întrevedere cu un grup de executori judecătorești privind utilizarea Sistemului Informațional Automatizat „Crearea şi circulația documentelor electronice” (SIA CCDE). La întrunire au participat și reprezentanții Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”.

Guvernul a aprobat ieri, 3 iunie 2020, inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) pentru realizarea Proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19 şi Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii”.

Evenimentul cu genericul „Evaluarea situației anului agricol 2021 pentru agricultura din Republica Moldova – perspective de viitor”, la care au participat peste 70 de membri ai Camerei de Comerț și Industrie (CCI) a RM din sectorul agricol, a avut drept obiectiv analiza provocărilor cu care se confruntă producătorii agricoli și procesatorii, dar și suportul necesar din partea autorităților pentru depășirea acestora.   La dialogul online a fost invitat Viorel Gherciu, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, care a comunicat participanților despre obiectivele sectoriale ale ministerului și acțiunile prioritare necesare pentru realizarea acestora.