Serviciul Fiscal de Stat informează că începând cu data de 22 noiembrie curent au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind taxa pe valoare adăugată, aprobate prin Legea nr. 325 din 9 noiembrie 2023 pentru modificarea

Procedura de validare automatizată este destinată vămuirii mărfurilor în regimul vamal de export definitiv cu depunerea declarației vamale, înaintea prezentării mărfurilor organului vamal, în SI ASYCUDA World. În acest sens, Serviciul Vamal a elaborat Ghidul de procesare a declarației

Stabilirea unor proceduri eficiente de control și de autorizare a comerțului cu mărfuri strategice; instituirea controlului asupra noilor tendințe în comerțul cu această categorie de mărfuri (asistența tehnică, servicii de intermediere, transportarea, transbordarea); introducerea

Întreprinderea fabrică produse în localitatea A, cu utilizarea simbolicii locale a localității B (conform contractului). Produsele fabricate sunt destinate exportului. În contul personal al contribuabilului, chiar dacă întreprinderea a indicat sumele calculate ale taxei pentru simbolica locală în Darea de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) pentru localitatea B, taxa s-a reflectat pentru localitatea A. Cum urmează a se proceda în situația respectivă?

În conformitate cu art.104 lit.a) din Codul fiscal, se scutesc de TVA cu drept de deducere mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri.

În cadrul parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” ar urma să fie insituit Fondul de susținere a inovațiilor digitale specializate. Acest fond este conceput ca un instrument de sprijin financiar nerambursabil, gestionat de

Articolul 1 din Acordul privind evaluarea în vamă prevede că valoarea în vamă a mărfurilor importate este valoarea tranzacției, adică prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile

Mărfurile autohtone anterior exportate cu utilizarea serviciilor poștale și reintroduse, în termen de 3 luni de la data exportului, în aceeași stare, vor fi scutite de TVA fără drept de deducere. Dacă la realizarea exportului suma TVA pentru marfa respectivă a fost restituită

Modul și condițiile de acordare, dar și retragere a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului, a abrevierilor sau derivatelor denumirii oficiale sau istorice a statului în denumirea persoanei juridice cu scop lucrativ vor fi stabilite într-un Regulament, proiectul căruia urmează a fi analizat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de

Carnetul ATA este un document internaţional, în baza căruia mărfurile aflate în regim de admitere temporară circulă liber, fără plata unor taxe vamale de tranzit şi/sau de import temporar. ATA este acronimul cuvintelor din limbile franceză şi engleză Admission Temporaire/Temporary Admission

Pentru a oferi o înțelegere amplă a modificărilor și prevederilor legate de administrarea fiscală și vamală, Ministerul Finanțelor, în parteneriat cu Misiunea Înalților Consilieri ai Uniunii Europene, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal și publicația periodică Monitorul Fiscal FISC.md, a organizat pe 3 decembrie 2024,

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a inițiat consultările publice asupra Analizei impactului de reglementare la proiectul de lege privind regimul de control al comerțului cu mărfuri strategice,

În conformitate cu art.11 alin.(1) din Legea nr. 1540 din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, sunt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate

Sectorul plantelor etero-oleaginoase reprezintă a parte componentă a sectorului pomicol autohton. Acesta, prin definiție, în opinia autorilor, este unul de perspectivă cu un nivel sporit de profitabilitate, deoarece există un istoric și experiență înregistrată în domeniul respectiv, produsele obținute se bucură de mare interes pe piețele regionale și internaționale, factorii pedoclimaterici și de producere sunt favorabili, iar susținerea din partea autorităților și donatorilor facilitează dezvoltarea lui durabilă

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

Pachetul de lege nr. II ce se referă la facilitarea activității mediului de afaceri prin reducerea birocrației în domeniul fiscal și vamal, anunțat în cadrului unui briefing de presă săptămâna curentă, a fost expus pentru consultări publice.

Comunitatea de afaceri locală şi internaţională explorează, în perioada 19-20 noiembrie curent, noile tendinţe economice globale, relațiile comerciale și investiționale în noua realitate, precum și potenţialul investiţional al Republicii Moldova, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a forumului Moldova Business Week, desfășurat în acest an în format online.   La eveniment participă circa 1000 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitori străini, oameni de afaceri, iar în calitate de speakeri vor fi reprezentanți guvernamentali și ai mediului de afaceri național.

Până în anul 2030 Republica Moldova va edifica o economie rezilientă, verde și digitalizată, bazată pe sectorul de servicii și pe industria în continuă dezvoltare, cu un mediu economic stabil, competitiv, susținut de investiții, cu capacități sporite de inovare și un grad înalt de dezvoltare

Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (în continuare – Convenția PEM) a fost adoptată în 2012, în vederea stabilirii unor reguli de origine comune și a cumulului originii între 25 părți contractante la PEM, pentru a facilita comerțul și a integra lanțurile de aprovizionare din zonă. Moldova a aderat la Convenția PEM prin Legea nr. 111/2015.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1599/2002 cu privire la regulile de origine, Serviciul Vamal este autoritatea împuternicită cu certificarea originii preferențiale a mărfurilor exportate din Republica Moldova. Pentru mărfurile exportate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP), Serviciul Vamal eliberează certificate de origine Forma A.