Serviciul Fiscal de Stat va fi autoritatea pentru care autoritățile publice îndreptăţite să revendice drepturile supuse executării vor emite mandatele respective. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public. Proiectul documentului este elaborat în scopul punerii în aplicare a prevederilor Titlului VII, Capitolul II din Codul administrativ, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019 și reglementează executarea creanţelor băneşti bazate pe dispoziţii de drept public, competenţa pentru executarea cărora revine SFS.

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidenţe ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova. Potrivit prevederilor art. 96 lit.a) din Codul fiscal, pentru importul de servicii se stabileşte cota standard a TVA de 20% din valoarea impozabilă a acestora.

Pentru a avea dreptul la deducerea cheltuielilor suportate pentru asigurarea cu hrană a angajaților, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare a angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă în raport cu un angajat. Această precizare este adusă prin proiectul de modificare și completare a Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, dar și a Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, ambele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor.

Întreprinderea preconizează să procure terenuri agricole de la mai multe persoane dintr-o localitate, pe care acestea le dețin în baza titlurilor de proprietate. Pe lângă documentele notariale ce vor fi perfectate, este necesar de a se întocmi vreun document contabil și care ar fi acesta? Din plățile acordate persoanelor este necesar de a se reține impozit și în ce mărime – 7%, 10%, 12%?

În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (10) din Legea contabilității şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (în vigoare din 01.01.2019), entitatea acoperă pierderea contabilă reportată din contul profitului net aferent perioadei de gestiune

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Eliberarea certificatelor valorice cadou, potrivit art.93 p.3) și 4) din Codul fiscal, nu reprezintă livrare de mărfuri/servicii, acestea fiind utilizate în calitate de confirmare a plății (integrală sau parțială), efectuată anticipat (în avans) pentru livrarea ulterioară de mărfuri/servicii. Totodată, conform art.108 alin.(1) din Codul fiscal, data calculării obligaţiei fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5)–(8).

Termenul de stingere a obligaţiei fiscale poate fi modificat doar după depunerea unei cereri la organul fiscal de la locul de evidenţă a contribuabilului restanţier.

Conform art. 1628 alin. (2) din Codul civil (CC), fidejusiunea este obligația garantului (fidejusorul) asumată în folosul unui creditor cu scopul de a garanta obligația pe care debitorul o datorează creditorului (obligația garantată) şi care apare şi devine scadentă doar dacă apare şi devine scadentă obligația garantată.

Autorităţile administrației publice locale (APL) sunt în drept să emită obligaţiuni, care urmează a fi înregistrate în Registrul de stat al valorilor mobiliare (RSVM), conform prevederilor noii Instrucţiuni privind modul de înregistrare a obligațiunilor, aprobate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Astfel, titlurile financiare de împrumut pe termen scurt (până la un an) şi lung (mai mare de un an), emise de APL în formă de înscrisuri în conturi

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

În luna martie o angajată, din cei 12 ai SRL, și-a luat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani. La determinarea obligației fiscale pentru taxa pentru amenajarea teritoriului, acesta se va include în baza de calcul?

Proiectul ordinului Ministerului Finanţelor cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de anulare a obligațiilor fiscale care cad sub incidența art. 172 alin. (3) din Codul fiscal a fost publicat pe pagina web a autorităţii. Articolul indicat a fost modificat prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 178 din 21 iulie 2017 şi prevede că se supun anulării, conform situaţiei din data de 31 decembrie a fiecărui an fiscal de gestiune, restanţele unui contribuabil (persoană fizică sau juridică), în cuantum de până la 10 lei în total, înregistrate în sistemele proprii de evidenţă ale organelor abilitate cu atribuţii de administrare fiscală la plăţile reglementate de CF.

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal

Ce sancțiuni riscă persoana fizică în cazul neînregistrării sau înregistrării tardive la SFS a contractului de transmitere în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietății imobiliare și neachitării sau achitării tardive a impozitului pe venit? Conform prevederilor art. 901 alin. (34) din CF, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit altor persoane decât cele specificate la art. 90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea contractului (până la 01.01.2017 – 5%). Persoanele menţionate sunt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază sunt deservite. Acest impozit se achită lunar cel târziu la data de 2 a lunii în curs, sau în avans. Dacă proprietatea imobiliară a fost transmisă în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) după data de 2, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Suma impozitului achitat în avans nu se va restitui din buget.

Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26.07.2018, MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 (Lege), au fost stabilite niște reguli ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare și executare silită, față de obligațiile fiscale restante la bugetul public național, în perioada de la data intrării în vigoare a Legii și până la 20 decembrie 2018 inclusiv.

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr.171/2019, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020, au fost modificate normele din Codul fiscal aferente donațiilor efectuate de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și de către agentul economic, și anume: 1.Donarea mijloacelor bănești de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător

1. (28.3.38) Constituie oare obiect al impozitării cu TVA casarea activelor materiale?