În domeniul transportului de mărfuri, există elemente-cheie strâns legate de procesul de stocare, respectiv, depozitare.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Personalul încadrat în cabinetul Președintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniştrilor și miniştrilor are dreptul de a exercita activitate remunerată în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societăţii pe acţiuni în care statul deţine o cotă parte din capitalul social.   Proiectul de lege ce prevede aprobarea unor derogări de la prevederile art.18 (Incompatibilități) din Legea nr.80/20010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică1  a fost examinat în Parlament și votat în prima lectură cu 53 voturi.

Pentru a menține și a stimula creșterea investițiilor, mediul de afaceri are nevoie de reguli predictibile, transparente și clare; consultarea prealabilă a acestor reglementări cu toți actorii implicați, în strictă conformitate cu legislația privind actele normative și cele ce reglementează activitatea de întreprinzător; asigurarea unui termen de grație pentru intrarea în vigoare și aplicarea noilor reglementări etc., se constată în Cartea Albă 2021, cea de-a  VII-a ediție fiind lansată de Asociaţia Investitorilor Străini (FIA) din Republica Moldova.   Propunerile FIA sunt structurate pe capitol și țin de legislația fiscal, relațiile de muncă, sistemul financiar, concurență și alte domenii.

Un cetățean al Republicii Moldova activează în calitate de angajat în cadrul unei reprezentanțe permanente de pe teritoriul RM a unei companii din România. Ulterior, acesta se deleagă să activeze în cadrul entității-mame din România pe o perioada de 8 luni. Unde urmează a fi impozitate veniturile salariale achitate de către angajatorul din Republica Moldova ale persoanei vizate? În conformitate cu prevederile art.4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislația fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Cadrul normativ de bază care reglementează luarea la evidență a angajamentelor externe private supuse notificării este stabilit de Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară și Instrucțiunea privind notificarea angajamentelor externe, aprobată prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 12/2020.

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Pentru asigurarea riscului de audit, entitatea de audit, după caz, încheie cu asigurătorul un contract de asigurare de răspundere civilă pentru posibile riscuri de activitate profesională, obiectul asigurării fiind contractul de audit sau constituie provizioane în mărime de minimum 15% din venitul din vânzări în perioada de gestiune aferentă auditului. Totodată, în cazul efectuării auditului la entitățile de interes public, entitatea de audit asigură riscul de audit conform primei prevederi, iar în cazul efectuării auditului la alte entități decât cele de interes public, entitatea de audit va constitui provizioane.

Persoanele afiliate vor fi obligate să încheie tranzacții cu respectarea principiului lungimii brațului, potrivit căruia condițiile, regulile, metodele stabilite sau impuse de formare a prețurilor în cadrul tranzacțiilor între persoanele afiliate nu trebuie să difere de tranzacțiile care ar fi existat între persoane independente

Bunurile care sunt stabilite drept active de capital sunt enumerate la art. 39 alin. (1) din Codul fiscal. Conform art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active.

Cererea de admitere a creanţelor are același regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art. 19 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege). Cererea de admitere a creanţelor reprezintă o cerere prin care pretinsul creditor al debitorului insolvabil își înaintează în instanţa de insolvabilitate

Autorii și titularii dreptului de autor și ai drepturilor conexe își pot exercita drepturile patrimoniale în mod individual (gestiune individuală) sau prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă (gestiune colectivă).

În conformitate cu art. 827 al Codului civil, prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar). Conform art. 832 al Codului civil, este interzisă donaţia în relaţiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ, precum și de către persoanele juridice cu scop lucrativ, în cazul în care obiect al donaţiei sînt valorile mobiliare. Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie.

În luna martie curent, Parlamentul a aprobat proiectul de lege ce acordă angajatorilor dreptul de a deschide creșe în cadrul companiilor pentru copiii angajaților. Totodată, autoritățile prevăd și alte mecanisme ce au ca scop facilitarea accesului părinților cu copii, în special a mamelor, la piața muncii.   Modificările legislației la acest capitol au fost discutate în cadrul clubului de presă, la care au participat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, președintele comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, deputați, reprezentanți ai societății civile, parteneri de dezvoltare etc.

La efectuarea tranziției la metoda nouă de amortizare, în scopuri fiscale se va lua în calcul valoarea reziduală apreciată în contabilitatea financiară?   Conform metodei „vechi” de amortizare (art.27 alin.(10) lit.b) din Codul fiscal, în vigoare la 31 decembrie 2018), baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate în contabilitate se ajusta cu suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în legătură cu amortizarea totală.

Cum urmează o persoana fizică să determine baza valorică a activului de capital construit cu forțele proprii? Care sunt documentele ce confirmă cheltuielile suportate la crearea acestuia? Ce valoare urmează contribuabilul să indice la poziția K5 din Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET15)? În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din CF, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de MF şi constituie:

În Monitorul Oficial din 24 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 147 din 14 decembrie 2021 cu privire la modificarea Regulamentului privind administrarea Clasificației bugetare. În continuare vă propunem să luați cunoștință cu prevederile Ordinului publicat. În conformitate cu prevederile art.20 alin.(1) litera1), art.27 alin.(2) și art.65 alin.(1)-(2) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, în scopul reglementării în domeniul Clasificației bugetare,

Din diverse motive, fie din cauza modificărilor frecvente ale reglementărilor aplicabile sau a complexității activității, fie din cauza fluctuației de personal etc., situaţiile financiare pot conține o serie de erori semnificative, care trebuie corectate. În mod contrar, omisiunea corectării acestora ar conduce la denaturarea situaţiilor financiare întocmite. Mai mult, în cazul în care situaţiile financiare conţin erori semnificative comise în mod intenţionat, acestea nu se consideră conforme nici cu Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), nici cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS1).

În luna iunie 2019 preţurile producătorului în industrie s-au majorat cu 0,7% comparativ cu luna mai curent și cu 2,1% față de iunie 2018, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Astfel, preţurile în industria extractivă în luna iunie 2019 față de mai curent s-au majorat cu 1,4%, comparativ cu luna iunie 2018 – cu 17,9%, iar față de decembrie 2018 – cu 11,6%. Totodată, în domeniul industriei prelucrătoare în luna iunie 2019 prețurile s-au majorat cu 0,8% față de mai curent și cu 2,1% comparativ cu iunie 2018. Comparativ cu luna decembrie 2018, acestea au crescut cu 1,7%.

Impozitul pe bunurile imobiliare este acel impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget calculată de la valoarea bunurilor imobiliare (a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor) și reprezintă terenurile, clădirile, construcţiile, apartamentele şi alte încăperi izolate. Unul din subiecții1 acestui tip de impozit este proprietarul bunului imobiliar de pe teritoriul RM.   Conform normelor Codului civil, proprietatea asupra unui bun imobil se dobândește la data înregistrării dreptului în registrul bunurilor imobile. La fel, dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune,