Populația economic activă în Republica Moldova în primul trimestru al anului 2018 a constituit 1172,9 mii persoane, în creștere cu 2,4% față de aceiași perioadă a anului 2017, informează Biroul Național de Statistică. Ponderea femeilor din numărul total constituie 50,4%, iar cea a bărbaților — 49,6%. În mediul rural sunt înregistrate mai multe persoanele economic active – 52,4%, pe când în mediul urban — 47,6%. În același timp, populaţia ocupată a constituit 1124,6 mii persoane, fiind, practic, la nivelul trimestrul I al 2017. Ca și în cazul populației economic active, nu au fost înregistrate disparități pe sexe la ocuparea forţei de muncă: activează 50,7% femei și 49,3% bărbați, iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban — 52,7% mediul rural și 47,3% mediul urban.

Colaborarea comercial-economică dintre Republica Moldova și Republica Turcia au fost discutate de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici și Hulusi Kiliç, Ambasadorul Turciei în țara noastră.

În Monitorul Oficial din 18 mai curent este publicat avizul Guvernului asupra inițiativei legislative ce prevede reglementarea procedurii de vânzare cu preț redus a mărfurilor și serviciilor. Amintim că un grup de deputați au înregistrat în luna februarie în Parlament un proiect de lege, prin care se propune adoptarea unui Regulament cu privire la comercializarea produselor și prestarea serviciilor de către agenții economici cu reducere de preț.

Biroul Naţional de Statictică a publicat Raportul pentru trimestrul IV al anului 2017, conform căruia munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 5,3%, fiind în ușoară descreștere față de trimestrul IV al anului 2016 (5,9%). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (5,8%) decât salariații femei (4,8%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (40,1%) și comerț (27,1%).

În baza Dispoziției viceprimarului municipiului Chișinău nr. 548-d din 20 iunie 2017 cu privire la aprovizionarea populației orașului Chișinău cu producția agricolă și miere de albine în anul 2017, preturile de sector, prin dispoziția internă, au stabilit locuri unde se permite comercializarea producției agroalimentare în teritoriu cu antrenarea producătorilor agricoli din complexul agroalimentar municipal și din raioanele republicii.

Activitatea vamală include promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, alte activităţi de promovare a politicii vamale.

Ieri, 21 mai, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă au fost înregistrate 14 328 locuri de muncă vacante, cu 1864 mai multe decât acum două săptămâni. Cele mai multe locuri de muncă libere sunt înregistrate în municipiul Chișinău – 5746. La Bălți agenții economici propun 1334 poziții vacante, în UTA Găgăuzia – 331, Orhei – 405, în Cahul – 409, în Ugheni – 307…

Funcţionarul de la Ghişeul unic va elibera solicitantului actul de identitate confecţionat, va asigura actualizarea statutului actului de identitate în Registrul de stat al populaţiei și va înmâna solicitantului informaţia despre obligaţiile fiscale pe care urmează să le onoreze pe teritoriul Republicii Moldova.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Reamintim că campania de abonare la produsele P.P. „Monitorul Fiscal FISC.MD” – revista „Monitorul Fiscal FISC.MD” și ediția electronică www.monitorul.fisc.md continuă. În 2017 revenim la formula veche – 6+1. Astfel, abonații noștri vor primi mai multe informații utile, numărul revistelor tipărite incluse în pachetele de abonare pentru anul viitor fiind: 6 ediții de autor + Codul fiscal al Republicii Moldova actualizat.

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

În Monitorul Oficial nr. 121-125 de mâine, 13 aprilie 2018, vor fi publicate următoarele documente oficiale: PARTEA I Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Lege pentru modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (nr. 50, 23 martie 2018) și Decretul de promulgare al legii.

Conform legislației în vigoare, persoanele fizice pot desfășura activitate de comerț dacă sunt deținătoare ale patentei de întreprinzător în comerț sau dacă sunt înregistrate conform capitolului 102 al Codului fiscal ,,Regimul fiscal al persoanelor fizice ce desfășoară activități independente”.

Autoritățile deliberative ale administrației publice locale (consiliile locale) la determinarea bazei impozabile a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii sunt în drept să stabilească în deciziile privind aplicarea taxelor locale suprafața, care va fi impozabilă (art. 297 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal).

Context Acest articol este o continuare a discuțiilor inițiate în cadrul unei mese rotunde, organizate de redacția revistei „monitorul fiscal.FISC.md” cu reprezentanții agențiilor de turism, și care țin de incertitudinile contabile și fiscale cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. Ar fi corect să menționăm că turismul se află într-o dezvoltare dinamică atât la nivel global, cât și la cel național. Dar ce este turismul? Pot fi aduse mai multe definiții ale acestui termen, însă majoritatea se reduc la următoarele: turismul este o formă de odihnă activă, călătorii efectuate în scopul cunoașterii unor regiuni, țări noi și care se îmbină cu elemente de agrement cultural, sportiv etc. Tot mai multe entități din domeniul turismului (agenții de turism) apar în atenția publică, propunând cele mai exotice și diverse forme de odihnă pentru cetățeni.

Context Cu mai mult timp în urmă am participat la o masă rotundă, organizată de redacția revistei Monitorul Fiscal FISC.md, la care au fost puse în discuție problemele de ordin contabil şi fiscal cu care se confruntă întreprinderile din domeniul turismului. La acest eveniment contabilii practicieni, participanți la discuții, au vorbit de multiple probleme contabile (de metodologie) şi fiscale (incertitudini în aplicarea legislației fiscale) cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. De atunci am urmărit cu atenție evoluarea lucrurilor, menite să schimbe situația în domeniul turistic, în partea ce ține de publicațiile pe paginile edițiilor periodice de specialitate, actele normative, scrisorile explicative emise de organele de reglementare şi supraveghere.

În anul 2017, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul s-a diminuat cu 4,6%, faţă de anul 2016, indică datele oferite de Biroul Național de Statistică. În același timp, în 12 luni ale anului 2017, s-a majorat cu 19,9% cifra de afaceri din comerţul cu ridicata. Cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei la fel a scăzut — cu 0,4%, în raport cu anul precedent, dar a crescut indicatorul pentru comerţul cu autovehicule şi motociclete — cu 12,9%.

Îmbunătăţirea performanţei coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova poate contribui la reducerea costurilor comerciale şi elibera potenţialul latent, în special pentru comercianţii mici, pentru care costurile comerciale curente sunt prea mari, se spune în sinteza evaluării coridoarelor comerciale (ECC), realizată în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova şi finanțat de USAID, care a fost prezentată, pe 18 iulie curent, la Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 122 din Codul muncii, salariatul poate fi rechemat din concediul de odihnă anual prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) angajatorului,

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a avut o întrevedere cu Ambasadoarea Germaniei în țara noastră, Julia Monar, și directorul Echipei Economice Germane în Moldova (GET Moldova), Ricardo Giucci. În cadrul discuției, reprezentanții GET Moldova au prezentat o analiză de ansamblu asupra dezvoltării exporturilor Republicii Moldova în anul 2017. Conform datelor prezentate, anul trecut exporturile de bunuri și servicii s-au majorat cu $545 mil. sau cu 18% față de anul 2016. Principalii factori care au determinat creșterea exportului de servicii cu $164 mil. (16%) au fost dezvoltarea sectorului tehnologiei informației și serviciilor de transport, precum și crearea condițiilor pentru inițierea și dezvoltarea afacerilor în țara noastră.