Potrivit prevederilor art. 3 alin (1) al Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/207), angajatorul este în drept să acorde salariaţilor o alocaţie individuală de hrană, sub forma tichetelor de masă, achitând integral operatorului valoarea nominală a acestora, plata pentru imprimare a tichetelor de masă și alte servicii prevăzute de contractele încheiate între operator și angajator. Este interzis angajatorilor, la oferirea tichetelor de masă, să reducă salariul angajaților beneficiari de tichete de masă.

Conform Codului contravențional al RM, sancțiunea contravențională este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârșit o contravenție. Contravențiile sunt   tipurile de încălcări  expres prevăzute de partea specială a Codului contravențional (CC). Pentru contravențiile constatate, pot fi aplicate următoarele sancțiuni:

La 29 martie curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrate 6753 locuri de muncă vacante ( la data de 11 ianuarie 2021angajatorii erau în căutarea a 4867 angajați) , cele mai multe fiind înregistrate în mun. Chișinău – 2732, iar în mun. Bălți – 935. Cele mai puține posturi libere sunt declarate în Edineț – 14. Totodată, în primele două luni ale anului curent ANOFM, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale, a interacționat cu 35776 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.   Potrivit datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1819 locuri de muncă vacante, constituind circa 27% din numărul total. Pe piața muncii sunt înregistrate 99 locuri de muncă libere pentru specialiștii în activitatea financiară, economică sau comercială,

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o întrevedere cu Directorul oficiului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în Republica Moldova, Angela Sax. În cadrul discuției au fost trecute în revistă proiectele în derulare, precum și propunerile de proiecte noi. În debutul întrevederii, Serghei Pușcuța a exprimat recunoștință Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru suportul acordat în cadrul multiplelor proiecte implementate în Republica Moldova, reiterând deschidere pentru dezvoltarea acestui parteneriat reciproc avantajos. În special, Vicepremierul a mulțumit Băncii pentru aranjamentul financiar privind împrumutul de 50 de milioane de dolari pentru procurarea rezervelor de gaze naturale.

Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între părți, care își asumă riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.  În procesul ținerii contabilității în cadrul unui PPP deseori apar situații neclare, iar pentru a o oferi suport și soluții în depășirea acestora, P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a organizat astăzi, 14 mai 2021, un webinar dedicat particularităților contabilității în cadrul unui parteneriat public-privat. Speaker a fost Lidia Foalea – auditor, economist, care a împărtășit participanților din vasta experiență atât aspectele practice, cât și cele metodologice.

Instrucțiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21 va fi suplinită cu denumirea și codul clasificațiilor economice la care urmează a fi achitat impozitul pe venit pentru tipurile sursei de venit indicate în tabelul nr. 1 al dării de seamă respective.   Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul   Ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.94/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) „Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate” și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat.

Vizitele de documentare în teritoriu privind identificarea zonelor de amplasare a viitoarelor Platforme industriale multifuncționale (PIM) continuă, zilele trecute fiind inițiate discuții cu reprezentanții administrațiilor publice locale privind identificarea sectoarelor economice cu potențial de creștere în raioanele Ocnița, Briceni și Telenești.   Reprezentanții APL-urilor din cele trei raioane au apreciat inițiativa autorităților statului de creare a PIM-urilor și de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Pe baza acestor platforme vor fi create noi afaceri, locuri de muncă, vor crește investițiile în dezvoltarea industriilor locale, va fi dezvoltat potențialul existent.

Deseori se întâmplă că o companie care a apelat anterior la un credit bancar solicită peste un timp de la același creditor alt credit analogic și primește oferta de creditare cu o rată mai ridicată a dobânzii. Știind că rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este în scădere, debitorul devine nedumerit, dacă nu indignat. Explicațiile băncii sunt următoarele: mărimea de scoring a companiei s-a înrăutățit față de data precedentă, banca suportă riscul mai mare și ridică rata dobânzii. În asemenea condiții debitorul se străduiește să înțeleagă ce este „scoring”-ul și de ce depinde prețul creditului de așa ceva?

Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorul Elena Taban propune articolul „Contabilitatea creanțelor și datoriilor cu clienții și furnizorii în cadrul entităților bugetare”, în care menționează că, conform pct. 3.4.1 din OMF nr.216/2015, creanța financiară oferă dreptul unei instituții bugetare – proprietar al activului (creditor) să primească una sau mai multe plăți de la altă instituție bugetară sau agent economic (debitor) conform condițiilor și prevederilor stipulate în contractul încheiat între ambele părți.

Scopurile, sarcinile și funcțiile necesare pentru crearea, implementarea și exploatarea Sistemului informațional „Contabilitate unică bugetară” (SI CUB) prin acces web securizat, obiectele informaționale și lista datelor care se păstrează în MCloud sunt stabilite în proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului SI CUB, elaborat de Ministerul Finanțelor și inclus pe ordinea se zi a ședinței secretarilor de stat.   Implementarea acestui sistem complet și coerent de evidență contabilă și raportare bugetară pentru autoritățile publice este stabilită în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2013-2022.

Mâine, 25 octombrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 310-313 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova:

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 162 din 21 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar,

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

În conformitate cu prevederile lit. c) alin. (2) art. 83 din Codul fiscal (CF), organizațiile necomerciale sunt obligate să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit utilizând formularul ONG17.

Pe lângă Ministerul Finanțelor este instituit Consiliul de contabilitate și raportare financiară, misiunea căruia este dezvoltarea continuă și perfecționarea domeniului. Acesta este instituit ca organ consultativ pentru examinarea proiectelor actelor normative în domeniul dat, inclusiv a proiectelor Standardelor Naţionale de Contabilitate, indicaţiilor metodice, regulamentelor, instrucţiunilor şi altor acte normative ce reglementează ținerea contabilității și raportarea financiară. În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 101 din 28 iunie 2019 cu privire la aprobarea componenței nominale a Consiliului de contabilitate și raportare financiară de pe lângă Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Conceptului Sistemului Informațional „Contabilitate unică bugetară” – SI CUB și a regulamentului privind modul de utilizare a acestuia. Conform proiectului, proprietar al SI CUB va fi statul, iar resursele financiare pentru dezvoltarea, mentenanța și exploatarea sistemului vor fi asigurate din bugetul de stat și sau alte mijloace financiare, conform legislației. Totodată, Conceptul stabilește că posesor și deținător al SI CUB va fi Ministerul Finanțelor.   Utilizatori ai SI CUB vor fi persoanele antrenate în procesul de evidență contabilă

Pe parcursul anului 2021 din cauza situației excepționale declarate în legătură cu pandemia COVID-19, o parte din angajații întreprinderii „X” fie s-au aflat în șomaj tehnic, fie au lucrat de la distanță, iar timp de aproximativ 2 luni o parte din mijloacele fixe ale întreprinderii nu a fost folosite în activitatea de întreprinzător a acesteia. În asemenea situație se va calcula sau nu amortizarea în scopuri fiscale aferentă mijloacelor fixe care nu au fost utilizate temporar în activitatea întreprinderii?

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

Țările Baltice reprezintă o platformă de afaceri avantajoasă pentru Republica Moldova și pentru multe companii din țară ar putea deveni o oportunitate neexplorată anterior. Afirmația a fost făcută de către directorul Agenției de Investiții din Republica Moldova, Rodica Verbeniuc, în cadrul celei de-a 11-a ediții a evenimentului „Export Morning”, la care au fost prezentate oportunități și modalități de acces pe piețele Țărilor Baltice în scopul sporirii volumului de export și diversificării pieței.   Deși aceasta este ultima ediție din cadrul programului, în curând va fi lansată o nouă versiune a acestuia, pentru a continua asistența informațională și practică a exportatorilor autohtoni.