În practică, la contribuabili deseori apar întrebări cu privire la utilizarea scutirii, prevăzute în art. 41 din Codul Fiscal. De exemplu, cum se calculează corect creşterea de capital (anexa nr. 1 la Declarația cu privire la impozitul pe venit forma CET 08) în cazul înstrăinării (vînzării) bunurilor imobiliare, avînd la dispoziție atît valoarea bunului imobil, conform informației organului cadastral, cît şi valoarea bunului imobil, conform contractului de vînzare-cumpărare?

Persoana juridică a încheiat cu organul administrației publice locale un contract de locaţiune pentru închirierea unei părți din spațiile clădirii (spații neizolate). Este oare nevoie de înregistrat, în cazul dat, dreptul de folosință asupra spațiilor respective în Registrul bunurilor imobile? Dacă da, cui îi revine obligația de înregistrare: organului administrației publice locale — proprietarul clădirii sau persoanei juridice, care are drept de folosință asupra unei părți a spațiilor clădirii?

Conform art. 827 alin. (1) Cod civil, prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar). Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele, aparţinînd unor persoane fizice şi juridice determinate (art. 284 alin. (1) Cod civil). Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei (art. 284 alin. (2) Cod civil).

În conformitate cu prevederile statuate de art. 227 alin. (2) din Codul fiscal, stingerea obligaţiei fiscale poate fi garantată prin gaj legal, în conformitate cu legislaţia cu privire la gaj. Astfel, potrivit art. 454 din Codul Civil şi art. 1 din Legea cu privire la gaj nr. 449/2001, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

Fluxul investiţiilor străine directe nete în economia moldovenească a crescut în anul 2013 cu 30,7 la sută, pînă la 231 de milioane de dolari SUA, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), informează MOLDPRES. Astfel a fost recuperată parţial poziţia pierdută în anul 2012, cînd fluxul net al ISD în economie a scăzut cu 40 la sută, după ce trei ani consecutiv a fost în creştere şi aproape că s-a dublat.

Impozitul pe venitul din activitatea operaţională (IVAO) face parte dintr-un regim special de impunere dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii, care presupune o abordare mai simplistă a procesului de identificare a obligaţiei cu privire la impozitul pe venit.

Piaţa imobiliară din Republica Moldova a rămas stabilă în primul trimestru, preţul mediu la apartamente a crescut nesemnificativ, iar la oficii şi terenuri pentru construcţii s-a diminuat cu 4 şi respectiv 1,8 la sută, informează MOLDPRES cu referire la Serviciul evaluarea bunurilor imobile al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru. Diminuarea preţurilor de ofertă a terenurilor pentru construcţii se datorează factorului sezonier, iarna cererea la terenurile pentru construcţii este întotdeauna mai redusă, apreciază experţii cadastrali.

Mai mult de 11 milioane de imobile sunt nelocuite în Europa, suficient cât să găzduiască toţi oamenii fără adăpost de pe continent de două ori, potrivit datelor colectate de publicaţia britanică The Guardian. În Spania, mai mult de 3,4 milioane de locuinţe sunt vacante, iar în Franţa şi Italia mai mult de 2 milioane de imobile sunt nelocuite. Numărul atinge 1,8 milioane în Germania şi peste 700.000 în Marea Britanie. Există de asemenea un numar mare de locuinţe rămase fără locatari în Irlanda, Grecia, Portugalia şi alte câteva ţări.

Aproximativ 100 mii de persoane fizice depun declaraţii privind impozitul pe venit. Cea mai mare parte din veniturile declarate sînt venituri salariale, iar restul — veniturile parvenite din alte surse, cum ar fi veniturile din dobînzi, roialty, publicaţii etc. Începînd cu anul 2012 se iniţiază administrarea separată a persoanelor fizice cu venituri majore, ce deţin proprietăţi cu valoare mai mare de 1 mil. lei şi venituri mai mari de 300 mii lei anual.

Contribuabilii, cetăţenii, mass — media sunt în aşteptarea îmbunătăţirii permanente a calităţii serviciilor fiscale, ridicarea nivelului de transparenţă şi de responsabilitate, diminuarea eventualelor costuri – aşteptări, ce trebuie să fie realizate în scopul de a menţine încrederea în sistemul fiscal şi a reduce presiunea asupra contribuabililor oneşti.

1. (28.8.22)Care va fi valoarea impozabilă cu TVA la livrarea imobilui, dacă valoare de bilanţ, valoarea cadastrală şi valoarea contractuală a acestuia au valori diferite?

Pentru ca populația să beneficieze de date concrete și corecte și intru stimularea conformării benevole a obligațiilor fiscale, SFS invită, în fiecare luna, reprezentanții mass-media prin intermediul cărora comunică societății despre ultimele evenimente și noutăți din sistemul administrării fiscale.

Î.S. “Fiscservinform” este specializata în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii, fiind prezentă pe piaţa TIC a Republicii Moldova din anul 2008 în calitate de operator tehnico-tehnologic al sistemului informaţional fiscal din Republica Moldova.

Lichidarea patrimoniului debitorului Prin procedura de lichidare a patrimoniului se înţelege procedura aplicabilă debitorului în procesul de insolvabilitate: valorificarea masei debitoare pentru obţinerea de mijloace băneşti, în vederea satisfacerii creanţelor, care finalizează cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.

Apare întrebarea: agenții economici sunt obligați să actualizeze datele cadastrale în scopul impozitării, dacă de la ultima actualizare au trecut mai mult de: 3 ani – pentru construcții, încăperi cu destinație comercială, încăperi de producție;5 ani – pentru alte bunuri imobile? Potrivit art. 10, alin. (1) şi (2) din legea nominalizată, agenții economici pot alege modul de apreciere a bunurilor imobile (de la valoarea estimată sau de la valoarea de bilanț) ori nu? Reieşind din cele menționate mai sus, nu este clar, rămîne în vigoare prezentarea de către agentul economic a dării de seamă BIJ 1 (în cazul lipsei valorii estimate a bunurilor), sau toți agenți economici prezintă darea de seamă BIJ10 (cu calcularea impozitului pe bunurile imobiliare din valoarea estimată a bunurilor)? Conform prevederilor Legii nr. 1056-XIV din 16.06.2000 „Pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal” (în continuare –Lege), pînă la 1 ianuarie 2014, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, aplicarea impozitului funciar și impozitului pe bunurile imobiliare se reglementează potrivit prevederilor art. 4 alin.(4)-(11) și anexelor nr. 1 și nr. 2 la Lege. Prevederile Legii nu se extind asupra:

La 15 aprilie 2012 între persoane fizice a fost încheiat un contract de vînzare-cumpărare a unui teren pentru construcții de 0,6 hectare. Dar, conform contractului, cumpărătorul trebuie să achite în întregime plata pentru lotul de pămînt procurat pînă la 01.01.2014, în caz contrar dreptul de proprietate al cumpărătorului se va anula. Contractul de vînzare-cumpărare a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Conform extrasului din Registru, în secțiunea II „Dreptul de Proprietate asupra bunului imobil”, în calitate de „proprietar” se indică inițial vînzătorul și apoi cumpărătorul. Iar la cumpărător figurează „condiţia rezolutorie”: achitarea costului pînă la 01.01.2014. În cazul dat, cui îi revine obligația de a achita impozitul pe bunurile imobiliare aferent terenului pentru construcții? Cumpărătorului sau vînzătorului?

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Dezvoltarea serviciilor electronice în cadrul Serviciului Fiscal de Stat este un proces continuu şi consecutiv, ce se realizează în baza „Planului de dez-voltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015”. Politica de ad-ministrare fiscală este orientată spre o interacțiune comodă, prietenoasă şi transparentă cu contribuabilii, utilizînd pe larg tehnologiile informaționale şi mediul de comunicare – internet. În acest sens, se identifică permanent noi modalități de interacțiune cu agenții economici şi persoanele fizice, ast-fel încît să se contribuie la promovarea continuă a spiritului de conformare voluntară, şi uşurarea executării obligațiilor fiscale de către contribuabili. Implementarea serviciului a fost posibil cu suportul Programului USAID Comerţ, Investiții şi Reglementarea Activităţii de Întreprinzător (BRITE), Î.S. „Fiscservinform” şi compania DAAC System Integrator.

15 апреля 2012 года между физическими лицами был заключён договор купли-продажи земельного участка под строительство, площадью 0,6 га. Однако, согласно договору, покупатель должен рассчитаться полностью за приобретенный земельный участок до 01.01.2014 года, в противном случае право собственности покупателя будет отменено. Договор купли-продажи зарегистрирован был в Реестре недвижимого имущества. Согласно выписке из Реестра, в разделе II «Dreptul de proprietate asupra bunului imobil» как «proprietar» – собственник указан вначале продавец, затем покупатель. У покупателя отмечено «отменительное условие»: оплата стоимости до 01.01.2014 г. У кого, в указанном случае, за земельный участок под строительство возникают обязательства по уплате налога на недвижимое имущество – у покупателя или у продавца?

Fiscul din România ameninţă că ia maşinile, casele și apartamentele patronilor de firme cu datorii, prin atragerea răspunderii solidare. Pot fi anulate contracte de vânzare a activelor şi urmărite chiar şi rudele care primesc bunuri din patrimoniul firmei actionarilor. Atragerea răspunderii solidare este noua metodă a Fiscului de a ajunge să execute silit bunurile personale ale administratorilor de firme şi ale asociaţilor acelor entităţi economice care au ajuns la datorii uriaşe către bugetul de stat, dar ei ca indivizi prosperă.