În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Ieri, 18 martie, prim-ministrul Ion Chicu a discutat problema efectelor evoluției situației epidemiologice asupra economiei naționale cu un grup de asociații de business. Reprezentanții mediului de afaceri au venit cu informații despre impactul asupra agenților economici al restricțiilor impuse în contextul răspândirii COVID-19. În cadrul ședinței a fost făcut un schimb de opinii referitor la modul în care ar putea fi susținuți oamenii de afaceri să depășească cu pierderi minime criza provocată de situația epidemiologică.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și mediului a publicat Noua paradigmă a dezvoltării regionale în Republica Moldova. Aceasta a fost elaborată cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), prin intermediul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), cu suportul financiar al Ministerului German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ) și al Guvernul Suediei. Documentul ne orientează către principiul concentrării, care urmărește în mod constant trei aspecte: • Concentrarea resurselor: cea mai mare parte a resurselor sunt orientate către zonele cu cel mai mare potențial (legătura cu formula de alocare);

Baza de calcul a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă în cazul unui accident de muncă sau boală profesională ar putea fi ajustată la prevederile Legii nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Astfel, toate indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă, indiferent de tipul acestora, se vor calcula în baza venitului asigurat realizat în ultimele 12 luni anterioare survenirii riscului. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificări la Legea asigurării pentru accidentele de muncă și boli profesionale.

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat un șir de modificări și completări la Regulamentul cu privire la modul de transmitere, schimbare a destinaţiei şi schimb de terenuri (Regulament), aprobat prin HG nr. 1170/2016.   Autorii proiectului afirmă că unele norme stipulate în Regulament contravin prevederilor art. 500 din Codul civil (CC), care indică expres că „proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului”. În acest sens, în ultima perioadă au parvenit mai multe solicitări de la autoritățile publice locale (APL) cu privire la necorespunderea prevederilor pct. 1 subpct. 3) lit. c) și pct. 39 alin. (2) din Regulament cu prevederile legislației în vigoare. Astfel, s-a stabilit că interdicția stabilită statului și APL de a efectua  schimbul 

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Planul anual de acțiuni şi din prevederile legislației1 din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, întreprinde activități de inspecție în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul competențelor atribuite autorității.   ISM poate realiza:              control planificat, efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;

Prin derogare de la prevederile Codului fiscal, ale Legii nr.1593 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorii de asistență medicală și Legii nr.281 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018,nu se vor calcula contribuții de asigurări sociale de stat și de asigurări medicale pentru plățile suportate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, inclusiv a cheltuielilor legate de organizarea şi realizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţământ dual, pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută de legislație

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților aleși în aceste organe și neeliberați de la locul de muncă de bază va fi exclus. Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, Codul muncii (CM) va fi completat cu prevederi ce țin de drepturile organelor sindicale. Cu toate că va fi exclusă obligativitatea acordului organului sindical la concedierea salariaților menționați, aceștia vor avea în continuare suficiente garanții legale ce le vor asigura protecția intereselor (cum ar fi consultarea prealabilă a organului sindical din unitate în cazul concedierii membrilor de sindicat). Totodată, proiectul prevede excluderea normei juridice prin care, în momentul de față, nu se admite concedierea salariaților care au fost aleși în organele sindicale timp de 2 ani după expirarea mandatului.

(Continuare. Partea I – în nr. 4 (74), 2022) În sensul Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018) salarizarea angajaților din sectorul bugetar în condiții speciale prevede:   Situația de exercitare temporară a unei funcții de conducere - când persoana exercită temporar o

Începând cu 1 iulie 2019, calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă au trecut în responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale, cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă. În cadrul expoziției naționale „Fabricat din Moldova” agenții economici au avut posibilitatea să obțină de la Clara Sorocean, şefa Direcţie generală evidenţa individuală a contribuţiilor (CNAS), detalii ce țin de declararea perioadelor de muncă și incapacitatea temporară de muncă în Darea de seamă IPC 18.

În luna decembrie 2019 întreprinderea „A” neplătitoare de ТVА ce aplică IVAO а încheiat un contract de vânzare a unui bun imobil și a primit o sumă în calitate de avans, însă, din anumite motive obiective, eliberarea facturii fiscale și înregistrarea de către cumpărător a dreptului de proprietate la organele cadastrale au avut loc în ianuarie 2020. Este de menționat că livrarea bunului imobil nu constituie activitatea de bază a întreprinderii. Ținând cont de faptul că, începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noile prevederi referitoare la obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), se include oare venitul obținut din vânzarea bunului imobil în baza de aplicare a IVAO?

Realizările anului 2019, precum și prioritățile pentru anul 2020 sunt prezentate în Raportul anual al Consiliului pentru anul 2019. Din 1 februarie 2019 s-a redus numărul de acte și timpul de acordare a permiselor de muncă și de ședere pentru străini. Potrivit modificărilor, autoritatea competentă are la dispoziție 2 săptămâni, pentru emiterea deciziei de prelungire sau acordare a dreptului de muncă sau de ședere pentru cetățenii străini, și încă 7 zile pentru perfectarea actelor și emiterea permisului propriu-zis.

Entitatea a importat servicii conform invoice în luna martie 2020. TVA la import a fost calculat și reflectat în boxa 8 și 20 din Declarația privind TVA pentru L/03/2020, însă, din anumite motive, suma TVA nu a fost achitată în termenul stabilit de legislație (adică până la prezentarea declarației). Urmează sau nu a fi reflectată această sumă în boxa 15?

Întrebare adesea adresată de către contribuabili este: Cum se modifică contabilul-șef în sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale prin SIA „Declarație electronică”, dacă conducătorul persoanei juridice este persoană nerezidentă și a obținut accesul la serviciile fiscale electronice în baza codului fiscal atribuit de SFS, format din seria și numărul pașaportului străin?  

Nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică, se sancționează cu amendă de la 450 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei fizice (până la 25 mii lei) și cu amendă de la 1000 la 1500 de UC aplicată persoanei juridice (până la 75 mii lei). În Monitorul Oficial din 14 martie curent a fost publicată Legea nr. 52 din 12 martie 2020 pentru modificarea unor acte normative. Aceasta a fost aprobată în contextul consolidării măsurilor de profilaxie în cazul răspândirii infecției cu noul virus COVID 19. Ulterior prevederile legii vor fi aplicate în alte cazuri similare.

Dreptul la scutirea personală în mărimea stabilită la art. 33 din Codul fiscal îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din CF. Prevederea completează Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări. În Monitorul Oficial din 10 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 10 din 3 ianuarie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Ca rezultat al controlului prin metoda verificării tematice, la entitatea „Y” SRL s-a constatat că aceasta nu a înregistrat în RGEFF mai multe facturi fiscale emise în perioada iulie-august 2019. În cazul dat entității îi vor fi aplicate anumite sancțiuni, ținând cont de modificările recente în legislație? Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019 au fost operate modificări în CF, prin care s-au abrogat normele privind înregistrarea facturilor fiscale în RGEFF și sancțiunea privind neînregistrarea acestora (articolul 1181 și art. 260 alin. (41) din CF).

Vârsta tinerilor fermieri care se pot încadra în programul de acordare a subvențiilor în avans va fi extinsă de la 35 la 40 de ani. Executivul a aprobat ieri un proiect de lege ce prevede modificări la Legea cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturi și mediului rural. Proiectul are ca scop optimizarea și eficientizarea politicii statului în domeniul subvenționării în agricultură.

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.