În scopul atenuării efectelor măsurilor de restricție aplicate pe perioada pandemiei de COVID-19 asupra activității economice, prin Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 (în continuare – HG nr. 316/2021), prevederile căreia au intrat în vigoare la data de 5 noiembrie 2021 au fost instituite un set de măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților sub forma acordării din bugetul de stat a:   1) indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani şi copii cu dizabilităţi, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educaţional în regim cu prezenţă fizică (anexa nr. 1 la HG nr. 316/2021);

Proiectul de lege  pentru modificarea art.231 alin. 4) din Codul fiscal a fost susținut în Parlament cu 69 voturi ale deputaților, fiind acceptată majorarea pragului financiar pentru încălcările fiscale nesemnificative până la 500 lei pentru persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și, respectiv, până la 5000 lei pentru persoanele juridice.   Amintim că, în momentul de față, Codul fiscal prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei.

Începând cu 1 februarie 2022, normele financiare în vigoare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ urmează a fi majorate cu 40%. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul respectivei hotărârii de Guvern cu privire la alocarea mijloacelor financiare din Fondul de rezervă al Guvernului, fiind propusă alocarea mijloacelor financiare în sumă totală de 256,6 mil.lei autorităților administrației publice centrale și locale, în scopul majorării normelor financiare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile publice de învățământ.  

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

În anul 2019 persoana fizică A și persoana fizică B, frați, ambii cetățeni ai RM, primesc prin moștenire un bun imobil (casă de locuit în valoare de 244 mii lei ) cu cota parte a câte 0,5 parte din imobil. Ulterior, pe parcursul anului 2021, persoana fizică A donează cota sa parte din bunul imobil deținut în folosul fratelui – persoana B. Care sunt obligațiile fiscale cu privire la impozitul pe venit ale contribuabililor menționați pentru perioadele fiscale 2019 - 2021? Menționăm, persoana fizică A pe parcursul perioadei fiscale 2021 a obținut un venit salarial în suma de 69000 lei.  

 În anul 2021 persoana fizică rezidentă intenționează să-și schimbe locul permanent de trai din Republica Moldova în Canada. De asemenea, în lunile august-septembrie 2021 aceasta a înstrăinat două imobile la un preț mai mare decât au fost procurate în 2010 și,  respectiv, 2016. Un apartament a servit în calitate de locuință de bază. Ținând cont de situația expusă, când și care declarație urmează să depună persoana și este aceasta obligată să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit rezultatul de la înstrăinarea și a locuinței de bază?

Examinarea modului în care sunt documentate operațiunile de transmitere/primire a bunurilor patrimoniului public cu titlu gratuit a identificat interpretarea diferențiată a prevederilor cadrului normativ în raport cu înțelesul economic și juridic al acestor operațiuni. Pentru a le evita și în scopul

Ținând cont de lansarea unei reformei naționale în Republica Estonia, cu care Moldova are semnat un Acord în domeniul asigurărilor sociale, partea estonă a solicitat ratificarea Protocolului de modificare a Acordului, proiectul căruia a fost examinat ieri, 30 septembrie, în cadrul ședinței de Guvern.    Potrivit documentului, reforma constă în schimbarea conceptului de incapacitate de muncă în capacitate de muncă, avându-se în vedere schimbarea atitudinii față de persoanele cu capacitatea redusă de muncă și în acordarea suportului acestora pentru a se integra mai ușor sau a se menține pe piața muncii.

Autoritățile și instituțiile bugetare ale municipiului Chișinău vor implementa o politică de contabilitate unică, ținând cont de specificul activității entității. Consiliul municipal Chișinău (CMC) a aprobat cu 42 de voturi în ședința de astăzi, 27 aprilie, proiectul deciziei cu privire la probarea Politicii de contabilitate unice pentru autoritățile/ instituțiile bugetare ale mun. Chișinău.   Politica de contabilitate unică a instituțiilor subordonate primăriei mun. Chișinău și CMC va fi elaborată în conformitate cu Legea contabilității nr. 113/2007, Ordinului Ministrului finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar.

În Monitorul Oficial din 18 martie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 161 din 16 martie 2022 prin care Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de pensii, alocaţiilor sociale de stat, alocaţiilor lunare de stat, indemnizațiilor, plăților periodice capitalizate şi suportului financiar de stat și Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor sunt aduse în concordanță cu prevederile legislației recent puse în aplicare.   

Urmare modificărilor efectuate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative, conform prevederilor art.901 alin.(38) din CF, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile sub formă de dobânzi şi/sau creştere de capital determinată conform art.40 alin.(7) de la VMS obţinute de către persoanele fizice.

Care vor fi consecințele fiscale pentru persoana fizică, care a câștigat în cadrul campaniei promoționale un telefon mobil și ulterior dorește să-l vândă?

Este cunoscut că, începând cu anul 2024, entitățile care au avut tranzacții atât locale , cât și transfrontaliere efectuate cu persoanele afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 20 000 000 lei, dar care nu depășește pragul stabilit la alin. (2),

Resursele bugetelor locale, conform prevederilor Legii nr. 397/2003 privind finanțele publice locale, cuprind totalitatea veniturilor și a resurselor de finanțare ale bugetelor respective. Veniturile bugetelor locale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevăzute de legislație și se formează,

Transmiterea de mijloace bănești și de alte mijloace materiale, acordarea de asistență sub orice altă formă persoanelor juridice care urmăresc obținerea de profit, donațiile și contribuțiile în beneficiul partidelor politice și altor organizații social-politice nu sunt activități filantropice și sponsorizări. Nu constituie activitate de filantropie și de sponsorizare nici acordarea reciprocă de mijloace financiare și materiale între persoane fizice sau juridice, prevede proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.1420/2002 cu privire la filantropie și sponsorizare. Acesta are drept scop actualizarea cadrului normativ și simplificarea regimului juridic al acestor activități, a fost aprobat de Parlament în lectură finală, cu... voturi.  

Prin Legea nr. 70 din 13.04.2023 pentru modificarea unor acte normative au fost operate modificări la Legea nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni, Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice și la Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală.

Importanța turismului în lume este în continuă creștere. Totodată, se constată și o creștere a deplasărilor în interes de serviciu, precum și a contractelor internaționale de încadrare în câmpul de muncă, încheiate de către concetățenii noștri cu companiile străine. Aceste tendințe sunt asociate cu o creștere a numărului

Prohibiția la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a părților și a accesoriilor uzate pentru autovehicule ar putea fi eliminată. Executivul a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege privind modificarea Codului vamal, Hotărârea Guvernului nr. 75 aprobată în ședința din 9 februarie fiind publicată în MO din 11 februarie 2022.   Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament încă în luna august 2021 și este argumentată de autori prin faptul că nici una din țările vecine nu are prohibiții similare, iar siguranța în trafic nu suferă din motivul importului pieselor de schim de mâna a doua.

Tranzacţia reprezintă un acord încheiat între debitor și creditori, iar, după caz, și cu participarea terţelor persoane, prin care părţile convin referitor la modalitatea și termenele

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat în MO Ordinul nr.8-A din 13 ianuarie 2022, prin care sunt operate modificări în Regulamentul cu privire la eşalonarea stingerii datoriilor majorărilor de întârziere (penalităţilor) faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat  anterior prin Ordinul CNAS nr. 98-A din 15/2015.   Potrivit modificărilor, după încheierea Acordului de eșalonare a stingerii datoriilor majorărilor de întârziere față de BASS, acesta este înregistrat de către aparatul central al CNAS în Registrul de evidenţă a contractelor, care remite în adresa structurii teritoriale