Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

Confirmarea stagiului de cotizare este o condiţie obligatorie la etapa survenirii unui anumit drept social. Legislaţia în domeniul asigurărilor sociale prevede diferite perioade de stagiu de cotizare, care necesită a fi confirmate de către persoana asigurată la solicitarea prestaţiilor. Pentru stabilirea unor tipuri de indemnizaţii durata stagiul de cotizare care urmează a fi confirmat variază de la o prestaţie la alta. În continuare propunem câteva aspecte de bază de care trebuie ţinut cont la necesitatea stabilirii diferitelor prestaţii de asigurare socială. Confirmarea stagiului de cotizare pentru acordarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă

În conformitate cu prevederile pct.78-79 al SNC „CPD” restituirea subvențiilor se înregistrează ca diminuare a veniturilor anticipate și a valorii activelor rambursate sau majorare (restabilire) a datoriilor față de stat și/sau alți creditori decontate anterior. În cazul în care suma subvenției rambursate depășește venitul anticipat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște ca cheltuieli curente.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 10469 locuri de muncă vacante, în creștere comparativ cu cel înregistrat la finele lunii precedente, când erau declarate libere 9847 posturi.   Cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în Chișinău – 4709 și în Bălți – 1150, iar cele mai puține – în Sângerei (29). În UTAG angajatorii propun 212 locuri de muncă vacante.  

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu lunar pe țară în anul precedent se stabilește în baza comunicatului Biroului National de Statistică.

Codul fiscal statuează că dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, articolul 83 alin. (2) lit. a) din CF prevede că, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului. Acestea sunt: — persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în RM și din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM; — persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM;

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, transmisie și retransmisie a programelor audiovizuale și alte activități în domeniul comunicațiilor electronice) a însumat 1,44 mld. lei și s-a diminuat în trimestrul I al anului 2021 față de perioada similară a anului precedent cu 1,3%.   Conform datelor din raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) privind evoluția pieței respective în ianuarie-martie anul curent, diminuarea a fost determinată de scăderea veniturilor realizate din vânzarea serviciilor de telefonie fixă cu 8,8% (până la 88,7 mil. lei) și telefonie mobile cu 7% (până la 693,3 mil. lei).

O persoană juridică rezidentă achiziționează servicii de transport internațional de la un nerezident (rezident al României).  Urmează a fi impozitate aceste venituri în Republica Moldova? Ce dări de seamă fiscale urmează a fi prezentate?    În conformitate cu prevederile art.70 din CF, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

În anul 2020 veniturile medii lunare disponibile per persoană din cadrul unei gospodării casnice a constituit 3096,6 lei. Principala sursă de formare a veniturilor a fost activitatea salarială (50,2%), fiind urmată de veniturile din prestațiile sociale (19,3%), dintre care 14,5% sunt pensii, și veniturile din activitatea individuală agricolă. Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor disponibile în proporție de 12,9%, denotă rezultatele Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (Cercetare) pentru anul precedent, realizată de Biroul Național de Statistică (BNS). Pentru Cercetare a fost utilizat un eșantion brut de circa 12,8 mii gospodării, care este unul reprezentativ la nivel național, pe medii de reședință și pe regiuni statistice: Nord, Centru, Sud și mun. Chișinău.  

Rezultatele cercetării „Repartizarea efectivului de salariați conform mărimii salariului calculat pentru luna septembrie 2020” realizate de Biroul Național de Statistică (BNS) denotă că câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie a anului curent a constituit 7991,3 lei.   Două treimi din totalul salariaților (66,7%) au avut un salariu situat sub media pe țară (7991,3 lei), aproape fiecare al doilea salariat (47,3%) a avut un salariu mai mic de 6 mii lei, 31,5% din salariați au primit salarii cuprinse între 6 și 10 mii lei, iar 21,2% din totalul salariaților au avut salarii de peste 10 mii lei.  

Cota taxei locale este cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită de autoritatea administraţiei publice locale la adoptarea bugetului local respectiv, stabilește noua redacție a pct.3 art. 288 din Codul fiscal, care a fost aprobată prin Legea nr.204/2021 pentru modificare unor acte normative. Tot prin această lege a fost abrogat și  pct.11 al aceluiași articol, care prevedea cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută.   Astfel, potrivit art. 292 alin.2) din CF, în anul 2022 cota taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.

Consumatorii gospodăriilor casnice (persoane fizice) vor beneficia de o compensație în sumă de 428 lei pentru lunile aprilie și mai curent – perioada acțiunii stării de urgență (câte 214 lei lunar).  În ședința de astăzi, 16 aprilie 2021, Parlamentul a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind compensarea tarifelor la energia electrică consumată în perioada stării de urgență.   Compensația va fi alocată în două tranșe egale per consumator, achitată din contul mijloacelor bugetului de stat, pentru energia electrică consumată pentru lunile februarie și martie ale anului 2021. Transferurile vor fi efectuate la 25 mai  și 25 iunie 2021.

Începînd cu perioadele fiscale corespunzătoare anului 2021, subiecții impunerii cu taxa pentru apă prezintă, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune, Darea de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 21), aprobată prin Ordinul SFS nr. 376 din 27 iulie 2020.

În cazul în care angajatul rezidentului parcului pentru tehnologii informaționale nu a lucrat nici o zi e parcursul anului 2021, însă a avut venit îndreptat spre achitare, urmează a fi declarat acest venit în Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI17)?  

Estimarea impozitelor și taxelor prin metode și surse indirecte de către organele fiscale, inclusiv în temeiul declarațiilor angajaților din cadrul întreprinderii, activitatea căreia a fost supusă controlului fiscal. În cadrul efectuării controalelor fiscale sunt deseori folosite metode și surse indirecte de estimare a impozitelor.

Serviciul Fiscal de Stat a publicat Strategia de deservire a contribuabililor pentru anii 2021-2026 – un document de politici în domeniul deservirii contribuabililor pe termen lung, dezvoltată/elaborată în contextul Programului de activitate a Guvernului, Planurilor de activitate a Ministerului Finanțelor și a Serviciului Fiscal de Stat, Strategiei de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat, precum și a altor documente de politici la nivel național și instituțional. Unul dintre obiectivele incluse în document este fortificarea capacităților de comunicare cu contribuabilii. În continuare prezentăm acest obiectiv, în formularea inclusă de autoritatea fiscală în Strategie.