Potrivit art.102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA, li se permite deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

În perioada 11-18 februarie curent, Autoritatea pentru recuperarea bunurilor infracţionale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste două mil. lei şi a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 94 de delegaţii în privinţa a 358 de subiecţi, transmite Centrul Național Anticorupție (CNA) cu referire la sinteza săptămânii. Tot în această perioadă, în cancelaria CNA au fost înregistrate 920 de materiale și a eliberat 184 caziere de integritate pentru persoanele care urmează să fie angajate în sectorul public.

Potrivit prevederilor art. 102 alin.(2) din Codul fiscal

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, la data de 25 februarie 2020, expiră termenul de prezentare a informației de către următorii subiecți: – instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; – companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; – companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; – deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

1. (29.1.3.1.34) Este deductibilă în scopuri fiscale suma TVA aferentă procurării mărfurilor în cazul modificării regimului fiscal sau în cazul schimbării destinaţiei utilizării mărfurilor în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător din impozabil în scutit de T.V.A. fără drept de deducere, în temeiul art. 102 din Codul fiscal? 2. (29.1.3.1.33) Este deductibilă în scopuri fiscale suma TVA aferentă procurărilor imobilizărilor amortizabile utilizate în activitatea de întreprinzător pentru care nu se asigură dreptul la deducerea sumei TVA, în temeiul art. 102 din Codul fiscal?

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) reprezintă entități care potrivit Legii nr.1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr.1/2018) au dreptul să desfășoare cu titlu profesional doar activități de creditare nebancară, și anume: acordarea de credite nebancare și leasing financiar. În ultimii ani, OCN au devenit o alternativă tot mai răspândită de accesare a resurselor financiare necesare, în special în rândul persoanelor fizice, fapt ce se explică prin rapiditatea și simplitatea procedurii de obținere a împrumuturilor. Comparativ cu băncile comerciale, la solicitarea unui credit în cadrul OCN, nu este obligatoriu prezentarea confirmării veniturilor obținute, termenul de examinare a

În cadrul unei conferinţe de presă, acţionarii băncii comerciale X au prezentat informaţii despre activitatea managerului întreprinderii. În opinia managerului, acestea sunt defăimătoare, fiind preluate şi larg mediatizate practic în toate sursele media de ştiri online, scrise şi TV. Managerul a atacat declarațiile în instanță, considerând că declaraţiile pârâţilor privind faptele expuse în conferinţa de presă constituie un derapaj grav, care în niciun caz nu poate fi considerat ca fiind într-o limită admisibilă de etică, fiind categoric atât ca limbaj utilizat, cât şi ca manieră de expunere, discursul fiind extrem de exagerat.

Rapoartele financiare consolidate ale Cancelariei de Stat sunt întocmite și oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă a performanței și poziției financiare a instituției, prezentate la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. În Monitorul Oficial nr. 526-528 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Cancelariei de Stat încheiate la 31 decembrie 2017.

În perioada 28 ianuarie – 4 februarie curent, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 300 mii lei şi a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 87 de delegaţii în privinţa a 346 de subiecţi, comunică Centrul Național Anticorupție (CNA). Astfel, timp de o săptămână, în cancelaria CNA au fost înregistrate 1058 de materiale, iar 214 cetăţeni au fost primiţi în audienţa ofiţerilor CNA. La Linia naţională anticorupţie au fost recepţionate 67 de apeluri, dintre care doar 4 sunt de competenţa CNA.

Organismele de certificare a producției agroalimentare vor fi recunoscute de ministerul de resort și ar putea să nu mai fie obligate să se reacrediteze la nivel național. În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat proiectul de lege cu privire la aprobarea proiectului Legii privind producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor ecologice.   Documentul stabilește principiile producției agroalimentare ecologice și instituie normele privind producția acesteia, certificarea aferentă și utilizarea indicațiilor ce țin de etichetare și în publicitate, precum și normele privind controalele în domeniu.

Liberalizarea și dezvoltarea economică în secolul XX și XXI a generat dezvoltarea mobilităţii contribuabililor, tranzacţiilor transfrontaliere şi internaţionalizarea instrumentelor financiare, dar, totodată, au determinat statele să coopereze mai mult, prin crearea sistemelor de schimb de informaţii și asistență reciprocă. Dispoziţiile legale naţionale în materia recuperării restantanțelor fiscale se aplică numai în interiorul graniţelor statelor. Prin urmare, autorităţile fiscale naţionale nu au posibilitatea de a recupera ele însele impozitele şi taxele în afara graniţelor lor. De aceea, a apărut necesitatea cooperării între state în vederea oferirii de asistenţă internaţională în materie de recuperare a restanțelor fiscale.

1. (29.2.6.21) Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată, la acordarea împrumutului persoanei fizice, potrivit contractului de amanet? 2. (29.2.6.14) Se vor impozita veniturile achitate persoanelor fizice la achiziţionarea producţie din fitotehnie şi horticultură în formă naturală de către persoanele juridice?

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

Întreprinderea L prestează servicii de confecționare articolelor de îmbrăcăminte din materia asigurată de beneficiar. Este necesară eliberarea facturii fiscale pentru serviciile prestate și pentru producția finită?

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.

Conform prevederilor art. 954 din Codul civil (СС), arvuna este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică, dacă legea cere această formă pentru actul juridic, din care rezultă obligaţia garantată. În celelalte cazuri, convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancţiunea nulităţii absolute. La rândul său, art. 955 din CC stabilește că, arvuna se ia în calcul la executarea prestaţiei, iar în cazul în care aceasta nu s-a efectuat, se restituie.

În ianuarie-octombrie 2017 exporturile de mărfuri au totalizat $1,92 mlrd., volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2016 cu 17,5%.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.